„Ținând cont de aspectele patrimoniale sensibile în cauza ICSID (dosarul ARB/15/31), unde România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO până la soluționarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului național și a intereselor financiare ale statului român. Nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului mai sus menționat. Așadar, Guvernul României NU SOLICITĂ RETRAGEREA dosarului ci AMÂNAREA acestuia până la soluționarea litigiului”, a explicat joi seară Ministrul Culturii, George Ivașcu, într-un comunicat de presă.

Includerea Peisajului Cultural Minier de la Roșia Montană în lista Patrimoniului Mondial se află pe ordinea de zi a ședinței Comitetului Patrimoniului Mondial ce are loc în aceste zile la Manama, în Bahrain. La reuniune va participa un secretar de stat din ministerul Culturii care va susține cererea de amânare a deciziei UNESCO.

Reproș fin la adresa CSAT

În comunicatul de presă, ministrul Culturii a pus „accent" pe faptul că „o decizie asumată în legătură cu acest subiect ar fi trebuit luată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fiind o temă de importanță strategică", lucru care nu s-a întâmplat. CSAT a trimis un comunicat de presă în care a spus că „a luat act" de informarea ministrului Culturii și că este responsabilitatea Guvernului să ia o decizie cu privire la Roșia Montana.

Procesul de la Washington

Este 30 iulie 2015. Suntem în Washington, la un tribunal extraordinar care arbitrează neînțelegerile dintre investitorii mondiali. O companie canadiană, Gabriel Resources, dă în judecată România și cere Bucureștiului despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari. Canadienii acuză România că și-a încălcat promisiunile atunci când a blocat în 2014 extracția aurului de la Roșia Montana (Munții Apuseni). Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa: rezervele estimate sunt de cel puțin 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, valoarea de piață a metalelor prețioase din măruntaiele Roșiei Montană fiind de peste 10 miliarde de euro. Din cauza folosirii cianurii, în România au apărut cele mai mari proteste de stradă de după Revoluție și Guvernul de la acea vreme, condus de Victor Ponta, a oprit în 2014 proiectul minier din Apuseni. La ora transmiterii acestei știri, România încă se judecă cu Gabriel Resources în procesul de arbitraj de la Washington.

Află mai multe informații despre acest subiect: De ce au fost acuzați tehnocrații că au încălcat legea, care sunt argumentele pro și contra includerii Roșiei Montana în patrimoniul UNESCO, și cum i-au speriat avocații pe guvernanții actuali