Este 30 iulie 2015. Suntem în Washington, la un tribunal extraordinar care arbitrează neînțelegerile dintre investitorii mondiali. O companie canadiană, Gabriel Resources, dă în judecată România și cere Bucureștiului despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari. Canadienii acuză România că și-a încălcat promisiunile atunci când a blocat în 2014 extracția aurului de la Roșia Montana (Munții Apuseni).

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa: rezervele estimate sunt de cel puțin 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, valoarea de piață a metalelor prețioase din măruntaiele Roșiei Montană fiind de peste 10 miliarde de euro. Din cauza folosirii cianurii, în România au apărut cele mai mari proteste de stradă de după Revoluție și Guvernul de la acea vreme, condus de Victor Ponta, a oprit în 2014 proiectul minier din Apuseni. La ora transmiterii acestei știri, România încă se judecă cu Gabriel Resources în procesul de arbitraj de la Washington.

Comoara încinge spiritele

În paralel, în România se duce o luptă pro și contra includerii Roșiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO. Susținătorii ideii spun că este nevoie de protejarea zonei pentru că aici se află un complex unicat în lume: peste 7 kilometri de galerii săpate în perioada ocupației romane a Daciei (106-170 d. Hr.), cu sisteme de pompare a apei și drenaj, locuințe antice, zone sacre și necropole. O adevărată comoară culturală la vedere peste o comoară auriferă subterană.

Cealaltă tabără spune că includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO ar face imposibil ca România să-și scoată comorile din munți pentru că ar deranja locurile protejate. Mai mult, o altă problemă este procesul din Washington: o parte din avocații guvernamentali spun că există riscul ca, dacă Roșia Montană este inclusă în patrimoniul UNESCO, atunci canadienii ar primi un ajutor nesperat în procesul cu România.

 

Lovitură de teatru în ultimul ceas al tehnocraților

Indiferent cine are dreptate, dosarul final al României de înscriere a Roșiei Montana în patrimoniul UNESCO a văzut lumina zilei în data de 9 decembrie 2016. Prim-ministru era Dacian Cioloș, ministru al Culturii – Corina Șuteu. Dar acest cabinet tehnocrat își făcea bagajele. Motiv pentru care premierul nu a vrut să-și asume riscul trimiterii dosarului la UNESCO. „Nu poate exista o decizie sau o semnătură a prim-ministrului prin care angajează Romania într-un dosar de o asemenea intensitate în afara unei discuții în Guvern și fără punctele de vedere, obiecțiile și avizele tuturor ministerelor implicate, pentru că altfel ar fi o decizie vulnerabilă și atacabilă”, a explicat pe 29 decembrie 2016 purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu. Potrivit acestuia, o asumare în Guvern printr-o decizie comună se poate face doar printr-un memorandum.

Cu toate acestea, Ministerul Culturii condus de Corina Șuteu (foto) a trimis dosarul la UNESCO pe 4 ianuarie 2017 „cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”. Deci fără memorandum, fără semnătura premierului. Foarte interesantă este ziua în care a fost trimis dosarul: 4 ianuarie 2017 a fost ultima zi a fostului guvern technocrat, pentru că în acea seară noul Guvern Sorin Grindeanu a depus la Cotroceni jurământul de învestitură.

 

Ivașcu s-a speriat

În data de 30 mai 2018, ministrul Culturii, George Ivașcu, i-a cerut ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, să transmită la UNESCO „solicitarea statului român de a amâna decizia”. Ministrul Culturii spune că poziția României este ca Roșia Montană să nu fie înscrisă în patrimoniul UNESCO până când nu se soluționează procesul din Washington.

Ieri, subiectul a fost discutat în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării: ministrul a informat membrii CSAT cu privire la „stadiul” problemei, iar membrii CSAT „au luat act de informare” și au stabilit că ultimul cuvânt îl are Guvernul.

Ce le-a spus Ivașcu membrilor CSAT nu se știe încă. Ministrul Culturii nu a răspuns ieri apelurilor EVZ, în timp ce purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, ne-a spus că el nu este mandatat să ne spună decizia finală a Guvernului. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a spus ieri EVZ, că decizia urma să se ia aseară, după moțiunea de cenzură din Parlament.

În ceață totală

Experții UNESCO se află acum în Golful Persic, în capitala Bahrainului (orașul Manama), unde vor analiza până miercurea viitoare, pe 4 iulie, dosarele de candidatură din întreaga lume, printre care și Roșia Montana. O delegație de patru senatori și deputați români, toți membri ai Comisiei parlamentare comune pentru relația cu UNESCO, au plecat deja să asiste la lucrări. Președintele comisiei, deputatul Ionel Palăr, nu știa aseară care este poziția finală a României.

El a spus EVZ că experții Institutului Național de Patrimoniu, din cadrul Ministerului Culturii, au spus marți, la o întâlnire cu comisia parlamentară, că includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO nu ar influența procesul în care României i se cer despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.

Palăr a mai atras atenția asupra unui aspect: că România nu are varianta amânării deciziei, pentru că această procedură nu ar exista la UNESCO, deci Guvernul ori acceptă ori refuză introducerea Roșiei Montană în patrimoniul cultural mondial.

 

Meleșcanu: Dosarul a fost depus ilegal!

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat pe 2 septembrie 2017, la Mamaia, că dosarul Roşia Montană a fost depus „ilegal” la UNESCO. „Deci nu a fost aprobat de premierul Cioloş, nici de guvernul României, a fost trimis de către unul din miniştri. Deci din acest punct de vedere există nişte vicii de procedură”, a spus acesta.

 

Culisele discuțiilor de taină din Palatul Victoria

Ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a povestit pe 6 iulie că Guvernul nu îndrăznește să riște. „Există o temere a Guvernelor de la București din ultimii 2 ani de zile că o eventuală înscriere ar putea dăuna statului român din cauza procesului juridic aflat în curs (…) Aceeași problemă am întâlnit-o și în toamna anului 2016, când cam aceleași ministere, Finanțele, Economia, Justiția, au avut aceleași rezerve și în cazul Guvernului dlui Cioloș, cum au avut și acum. Acum am discutat cum era firesc cu dl Teodorovici, Ivașcu, Meleșcanu și din spate venea acest sfat al avocaților (…) nimeni nu-și asumă răspunderea de a-i contrazice pe avocați. Ne-au sfătuit sa fim atenți pentru că ar putea folosi taberei adverse României”, a spus Cioroianu într-o emisiune televizată