România stă pe un munte de deşeuri, care, în loc să producă doar costuri şi poluare, ar putea deveni o importantă sursă de combustibil pentru producerea locală de energie
Că situaţia e gravă, o arată indirect şi Guvernul, care recent a aprobat o ordonanţă prin care autorităţile publice vor putea aplica principiul „Plăteşti pentru cât arunci”, tocmai pentru a încuraja reciclarea. „Producătorii de deşeuri şi autorităţile publice locale sunt obligaţi să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor de minimum 50% din masa totală. Potrivit raportărilor la Eurostat, rata de reciclare în România la nivelul anului 2013 a fost de 4,3%, iar rata de reciclare şi compostare este de 13,4%, în condiţiile în care obiectivele de reutilizare reciclare sunt de 50%”, arată Guvernul.
Taxe pe tona de deşeuri
În cazul în care România nu se conformează, va primi o amendă zilnică ce poate ajunge până la 300.000 euro/zi, susţine Asociaţia Română de Biomasă şi Biogaz (ARBIO). Deja Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligațiilor privind deșeurile de ambalaje, existând riscul ca România să primească penalități europene de până la 200.000 de euro/ zi. Potrivit datelor transmise de ARBIO, circa 10 milioane de tone de deşeuri menajere sunt aruncate astăzi la gropi anual în România, la care se adaugă alte circa 5 milioane de tone de la supermarketuri.
Începând cu 2017, o nouă taxă pentru deșeuri („taxa de groapă”) va fi introdusă, la nivel de 80 de lei pe tonă, care va urca la 120 lei pe tonă în 2018. Fondul pentru Mediu va colecta această taxă, a cărui valoare se estimează la 200 de milioane de euro pe an. Practic, plătitorii vor fi: fabricile, fermierii, supermarketurile, toți operatorii economici care nu au o soluție pentru gestionarea deșeurilor pe care le produc și cetățenii tuturor orașelor. De fapt, tot cetățenii vor fi cei care vor plăti, întrucât toate taxele vor intra în costul produsului. „Din cauza lipsei unui sistem serios al managementului deșeurilor, mai ales a unui sistem de sortare și reciclare, care să ofere deșeuri organice, producătorii vor plăti penalități, fapt ce poate aduce în colaps anumite sectoare din industria agroalimentară românească”, ne-a declarat Ilias Papageorgiadis, preşedinte ARBIO.
Soluţii: să umplem ţara de mici centrale
Deşi, prin Legea 220/2008, biomasa şi biogazul au primit sprijin consistent, în România acest sector nu a luat amploarea cunoscută de centralele eoliene sau fotovoltaice. Astfel, din circa 5.000 MW instalați în centrale din surse regenerabile, doar 100 MW sunt proiecte de bioenergie. În Europa, spune ARBIO, bioenergia este de departe liderul energiilor regenerabile, reprezentând 61,2% din toate sursele „verzi”, creând aproape 500.000 de locuri de muncă. ARBIO propune ca banii din taxa pentru gunoaie, cele 200 milioane euro, să fie date ca sprijin pentru construirea de centrale pe biomasă şi biogaz. În total, s-ar putea crea circa 500 MW (comparativ, un reactor de la Cernavodă are 740 MW), sparţi în proiecte mici, de câţiva MW, risipite în toată ţara, prin care s-ar produce concomitent electricitate şi căldură.
Aşa s-ar rezolva problema deşeurilor, diminuând la sub 50% cantităţile care ajung la groapă, dar se vor crea şi locuri de muncă. Potrivit ARBIO, utilizarea biogazului sau a biomasei ar putea rezolva eficient şi sigur problema încălzirii centralizate în localităţile româneşti, sector care se confruntă acum cu grave probleme. Din 315 localități dotate cu sisteme locale de încălzire în 1989, acum mai sunt 61, majoritatea dintre ele cu costuri extrem de ridicate.
Centrale pe biogaz în nordul Capitalei
Un proiect în acest sens are acum Primăria Sectorului 1. Dan Tudorache, edilul sectorului, a declarat că cele trei gropi de gunoi situate în nodul Capitalei afectează viaţa cetăţenilor, le periclitează sănătatea şi distrug mediul înconjurător. De asemenea, el a atras atenţia asupra faptului că în zona de nord a Capitalei este prezent hidrogenul sulfurat rezultat în urma emisiilor provenite de la gropile de gunoi şi care la ultimele măsurători depăşea de până la şase ori valorile limită admise. “Primăria Sectorului 1 are în plan construirea unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă. Aceasta va folosi deşeurile menajere pentru a produce energie electrică, apă caldă şi căldură în condiţiile reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. Zona unde va fi amplasată centrala va fi protejată de o lizieră verde, pentru a reduce la minim orice efect secundar care ar putea rezulta din procesul de ardere a deşeurilor. Totodată, prin selecţia automată a deşeurilor menajere dorim să reintroducem în circuitul economic plasticul, sticla, metalele, contribuind astfel la un mediu mai sănătos şi la respectarea cerinţelor impuse de Comisia Europeană”, a transmis Tudorache către Guvern
Recomandările noastre
