Gheţarul Scărişoara, prima peşteră declarată monument al naturii în România, în 1938, care a fost electrificată în urmă cu peste un deceniu, beneficiază acum de iluminare cu leduri, căpătând astfel, potrivit preşedintelui Asociaţiei Speologice ''Sfinx'' Gârda, Christian Ciubotărescu, „un aspect feeric”.

„După ce, în 2001, a fost refăcută amenajarea şi a fost electrificată şi iluminată peştera Gheţarul Scărişoara, în ultimele zile a beneficiat de înlocuirea iluminării cu sisteme de leduri la care, în urmă cu 11 ani, nici nu puteam visa'', a menţionat Christian Ciubotărescu într-un comunicat remis miercuri AGERPRES. Prin noul iluminat, „bătrânul (cea mai veche gheaţă subterană din lume) Gheţar Scărişoara a căpătat un aspect feeric”, a apreciat acesta. Alte două peșteri vor fi illuminate la fel Reamenajarea a implicat eforturi deosebite din partea speologilor care o fac, respectiv utilizarea corzilor şi a tehnicii alpine, deoarece o mare parte a reflectoarelor au fost instalate pe tavan, fiind foarte greu accesibile acele puncte, a afirmat preşedinte Asociaţiei Speologice „Sfinx”. Tot în cadrul acestui proiect va avea loc modificarea iluminărilor în Peştera Unguru Mare şi Peştera Vadu Crişului. Ghețarul era exploatat de moți pentru apă Cel mai important obiectiv turistic natural din judeţul Alba, Gheţarul de la Scărişoara, este vizitat anual de zeci de mii de turişti, români şi străini. Blocul de gheaţă de la Scărişoara are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri. Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se arată echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că Gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori. Podețe de lemn stalagmite și gândăcei de ghețar Gheţarul Scărişoara a fost prima peşteră declarată monument al naturii în România, în 1938. Peştera are trei intrări şi se află la o altitudine de 1.165 de metri faţă de nivelul mării. Are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn. Din capătul nord-vestic al „Sălii Mari”, de pe un balcon al Sălii „Biserica”, se pot admira cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă. În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ''Rezervaţiei Mari'' a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).