Relațiile dintre țările membre ale NATO se deteriorează sistematic, generând tot mai multe motive de îngrijorare pentru securitatea Europei și așa amenințată de războiul din Ucraina. La finalul săptămânii trecute, între Germania și Turcia a izbucnit o criză diplomatică majoră, amplificând sentimentul de neîncredere între cele două țări.
Pentru prima dată în istorie, președintele Germaniei Joachim Gauck recunoscut genocidul armean. A admis că soldații Imperiului Otoman au pus la cale exterminarea programatică a circa 1,5 milioane de armeni, în timpul Primului Război Mondial. Gauck a folosit acest termen într-un discurs ținut exact pe 24 aprilie, când la Erevan s-au comemorat 100 de ani de la această. În aceeași zi a anului 1915, câteva sute de intelectuali armeni au fost arestați și uciși fără proces, momentul fiind considerat de armeni drept debutul atrocităților. ”Nu trebuie să ne temem de adevăr și nu acuzăm pe nimeni dintre cei ce sunt acum în viață pentru acele fapte”, a spus președintele Germaniei, aruncând în aer relațiile cu Ankara.
Așa cum era de așteptat, centenarul a generat multe tensiuni între Turcia și Germania. În ziua ceremoniei de la Erevan, în Peninsula Gallipoli, Ankara a organizat ample manifestații dedicate împlinirii a 100 de ani de la Campania Dardanelelor, când trupele franceze, britanice, indiene, australiene și neo-zeelandeze au încercat să securizeze Strâmtoarea Dardanele, foarte importantă în plan strategic. Tentativa a eșuat, ambele tabere suferind pierderi umane și materiale foarte importante. Campania este considerată un moment hotărîtor în istoria poporului turc.
Armenii i-au acuzat pe turci că încearcă să umbrească ceremoniile dedicate genocidului armean. În acest context tensionat, lovitura dată Turciei de către Germania este năprasnică, având în vedere că nemții au fost aliații otomanilor în Primul Război Mondial. Chiar dacă Joachim Gauck a precizat că țara sa poartă și ea o parte din vină, ministrul turc de externe a amenințat că „poporul turc nu va uita și nu va ierta declarațiile președintelui german”.
Până acum, Germania s-a ferit să alimenteze tensiunile dintre Turcia și Armenia. Spre deosebire de Franța, aliata sa principală în interioul Uniunii Europene, care a optat de la bun început. Parisul are relații extrem de apropiate cu Erevanul, și pentru că foarte mulți armeni au emigrat în Franța pentru a scăpa de prigoană, iar în prezent numărul cetățenilor francezi de etnie armeană este consistent. Germania are legături mult mai slabe cu Armenia. Din contră, Turcia îi este mult mai apropiată. Sau era. O importantă comunitate turcă trăiește în Germania, cele două țări sunt membre ale NATO, ca să enumerăm doar câteva motive.
Atunci, care să fi fost motivul acestei schimbări de paradigmă în diplomația Berlinului? O schimbare cu multe semnificații în context regional. Prin declarația președintelui Gauck, Germania face încă un pas către consolidarea parteneriatului cu Rusia. Armenia, fostă componentă a Uniunii Sovietice, este o zonă tampon extrem de importantă pentru securitatea graniței rusești din Caucaz. Reciproca este valabilă: Moscova a fost o garanție de securitate foarte importantă în fața Turciei. Rusia are interese geostrategice clare în ceea ce privește Armenia. Interese pe care, mai nou, Germania le cultivă.
Gestul lui Gauck de a recunoaște genocidul armean și a vorbi, astfel, aceeași limbă cu Putin are o însemnătate mare dacă ne raportăm la ce se întâmplă în regiune. Pentru Federația Rusă, Armenia este un bastion la fel cum este și estul Ucrainei, invadat de separatiștii manevrați de Moscova. Subtil, prin ricoșeu, Germania adoptă o poziție relaxată față de acțiunile Rusiei de pe teritoriul ucrainean.
Berlinul mai împușcă un iepure, lovind încă o dată în interesele americane. Turcia este unul dintre cei mai importanți aliați ai americanilor în NATO. Oricum, mult mai important decât Franța sau Germania, care, de ani buni manifestă multă reținere față de inițiativele politico-militare ale SUA, ca de pildă în Irak și Afganistan. Importanța geostrategică a Turciei a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, provocate de Statul Islamic. Din aceste motive, americanii nu-și doresc să deterioreze relațiile diplomatice cu Ankara. Mai ales că Turcia este o contrapondere esențială pentru Iran, echilibrând balanța regională de putere.
Oficialii de la București au manifestat multă precauție pe această temă. Președintele Klaus Iohannis a remis un comunicat în care a evitat să folosească termenul ”genocid”, preferând însă un termen tare: ”crimă oribilă”. Premierul Victor Ponta a participat la un eveniment din marja ceremoniilor de la Gallipoli, Summitul Păcii de la Istanbul. La revenirea în România nu a comunicat nimic public. Este foarte bine că România este precaută. N-are niciun sens să alimentăm sensibilitățile istorice ale altora. Totuși, pe măsură ce falia dintre SUA și Germania-Rusia se va adânci țara noastră va trebui să opteze. Vin vremuri tulburi...
Recomandările noastre
