Războiul din Ucraina a avut mai multe consecințe la nivel european. Cea mai importantă dintre ele ar putea fi trezirea din somnolență a gigantul german, țară care a fost, în aceeași măsură, cel mai bun partener economic al Rusiei și cel mai mare dușman al său. Agresiunea rusească asupra Ucrainei ar putea fi catalizatorul transformării Germaniei în cel mai mare coșmar al lui Vladimir Putin.

Invazia Rusiei în Ucraina le-a împins pe Finlanda și Suedia să intre în NATO și a încurajat patriotismul ucrainean. De asemenea, a consolidat alternativa democratică pe care Ucraina o oferă în locul tiraniei liderului de la Kremlin și i-a îndemnat pe clienții europeni ai Rusiei să își caute alte surse de aprovizionare. Conflictul din Ucraina a evoluat, dar nu în avantajul lui Vladimir Putin, precum spera liderul de la Kremlin. Germania avea mare nevoie de acest semnal de alarmă deoarece țara a întârziat să realizeze că lumea din jurul ei se află în plină transformare.

Acum, germanii au ajuns la un consens rar pentru o democrație. Ei simt nevoia de schimbare profundă și extinsă a economiei și a securității. Norii de furtună se adunau de mult în jurul țării, care se bucură de statutul de cea mai puternică economie a Europei, cel mai stabil sistem politic. De asemenea, după cum le place germanilor să creadă, țara cu cei mai responsabili cetățeni.

Germania a susținut războiul din Ucraina din cauza vulnerabilității energetice

Războiul din Ucraina a expus dependența Germaniei, cultivată cu atenție de Moscova, față de combustibilii ieftini din Rusia. Germanii au devenit vulnerabili în fața șantajului energetic al Kremlinului. Totuși, ei au finanțat invazia lui Putin prin cumpărarea combustibililor.

Ideile optimiste ale germanilor, precum iluzia fostului cancelar Angela Merkel că întreținerea comerțului cu Rusia va tempera pornirile războinice ale lui Putin, au dus la situația în care Germania s-a făcut că nu aude apelul aliaților care cereau mai multe investiții în apărarea țării și a Europei. Germania s-a ferit și de alte provocări, precum dependența economiei de exportul de produse de inginerie și de piața de desfacere din China. Pe aceeași listă pot fi trecute investițiile slabe în infrastructură, slaba digitalizare a serviciilor publice și lipsa muncitorilor calificați.

În aceste momente, o nouă țară se arată la orizont. La trei zile după declanșarea invaziei, noul cancelar Olaf Scholz și-a susținut în Bundestag mult-aplaudatul discurs Zeitenwende (momentul istoric de cotitură) prin care semnaliza ruperea de modelul pacifist adoptat de țara sa după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Dependența Germaniei de Rusia

Când Rusia a invadat Ucraina, Germania era dependentă în proporție de 55% de gazul rusesc. Pesimiștii avertizau că proviziile se vor epuiza, fabricile se vor închide și nemții vor îngheța la iarnă în case. În realitate, pe măsură ce gazul rusesc alimentează tot mai puțin cisternele Germaniei, rezervele pentru iarnă cresc într-un ritm normal.

Oamenii din industrii susțin că vor putea reduce consumul mai mult decât era de așteptat, în timp ce guvernul a repornit centralele pe bază de cărbune și plănuiește să extindă durata de viață a trei centrale nucleare pe care s-a grăbit să le închidă. Scholz a promis că va mări bugetul pentru apărare cu o treime și că nu va mai trata cu aceeași lejeritate problemele de politică externă. Astfel, a trimis Ucrainei armament greu în lupta contra Rusiei. Mai mult, guvernul german a început să revizuiască relațiile sale cu China.

Schimbările Germaniei pentru a fi în line cu politica europeană

De asemenea, Germania va emite în curând o strategie de securitate națională. Este primul efort de acest gen pentru formularea unor obiective geostrategice proprii. Digitalizarea și „înverzirea” industriei și adăugarea de servicii publice de înaltă calitate vor fi mai greu de realizat, dar atât guvernul lui Scholz, cât și marii afaceriști par să fi adoptat o abordare pragmatică. Legile imigrației sunt modificate pentru a atrage mai mulți muncitori calificați.

Dezvoltarea relațiilor strânse cu Europa înseamnă că, pe viitor, când companiile vor căuta metode noi de a-și consolida lanțurile de aprovizionare, Germania va fi un loc atractiv pentru investitori. Statul german a făcut o alegere înțeleaptă când a pus Europa în centrul preocupărilor sale. Dar în fața provocărilor politice pentru UE din partea Poloniei, Ungariei și a unui posibil nou guvern de dreapta în Italia, Germania va juca un rol vital în salvarea integrității proiectului european.

Cel mai mare pericol este ca Germania să cadă din nou în letargie și prudență. Schimbările cuprinzătoare au nevoie de mulți ani, iar Scholz nu este un politician foarte popular. Ucraina este un prim test pentru determinarea Germaniei. Cu toate că atitudinea dură adoptată de Scholz față de Putin i-a convins pe mulți germani, sprijinul poporului a început să mai scadă, în condițiile în care costul războiului urmează să se simtă și în facturile la căldură. Acest conflict reprezintă o oportunitate pentru Germania să își recâștige locul în inima Europei, potrivit The Economist.