Cum se face Geopolitică la Moara lui Moș Onisifor. România lui Cristoiu
Editura Evenimentul si Capital

Cum se face Geopolitică la Moara lui Moș Onisifor. România lui Cristoiu

Autor: | | 9 Comentarii | 5320 Vizualizari

Printre comentariile anti-Trump dintr-o parte a presei române – Presa TeFeListă -, descumpănitoare premieră postdecembristă, oglindind pe teritoriul nostru confruntarea dintre Serviciile secrete americane și cele nemțești, am sesizat și lamentările despre abandonarea noastră de către America în ghearele Moscovei sub semul credinței moldovalahe de veacuri că sîntem victime ale înțelegerilor dintre cei puternici.

Mi-am amintit imediat c-am tipărit cîndva – nu mai știu cînd și nu mai știu unde – un eseu despre Istoria care se face mit. Pentru că el ar putea ține locul unui comentariu la văicărelile iscate la noi de întîlnirea Trump-Putin, îl reproduc aici cu modificări mărunte.

Finele cărţii a doua – Izvorul Alb – din Frații Jderi de Mihail Sadoveanu e dedicat aventurii lui Ionuţ Jder, sub acoperirea de negustor de vite, în marginea Ţării Leşeşti pentru a o salva pe jupîniţa Maruşca, viitoarea nevastă a lui Simion Jder, din mîinile boierului Niculăieş Albu, care a răpit-o nu numai din amor neîmpărtăşit, dar şi din interesul de a lovi în tatăl fetei, unul dintre boierii lui Ştefan Vodă.

La un moment dat, Ionuţ Jder ajunge, după ce-a trecut Prutul, la o moară servind drept popas pe drumul negustorilor de vite dinspre Moldova spre Ţara Nemţească.

Suntem în octombrie 1472.

A venit o iarnă timpurie. La focul din mijlocul morii, în buna tradiţie a prozei sadoveniene, se încinge ceea ce azi am numi un talk-show. La un alt talk-show celebru al literaturii române – cel din Poiana lui Iocan, din Moromeţii lui Marin Preda – se discută politica internă. Ca, de altfel, şi la talk-show-urile din berăriile prozei lui Caragiale. La moara lui Moş Onisifor, în timp ce afară viscoleşte, se discută politică internaţională, ba mai mult, Geopolitică.

Cum era de aşteptat la vremea respectivă – 1472 – subiectul principal îl constituie ascensiunea Imperiului Otoman sub conducerea Prea Slăvitului (vorba lui Sadoveanu), Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului, cunoscut şi sub numele de Mehmet al II-lea.

Vine vorba de Măritul Padişah în clipa cînd Ionuţ Jder, cu surse sigure la Palatul lui Ştefan cel Mare, îi spune morarului că Domnitorul „se ridică la primăvară, ca să bată război cu ismailitenii”. Moara lui Moş Onisifor se află în Ţara Leşească, mai precis într-un ţinut care, după obiceiul acelor vremuri tulburi, a trecut de sub o stăpînire la alta. E, aşadar, un teritoriu moldovenesc aflat vremelnic sub stăpînirea Poloniei.

Prilej pentru moş Onisifor de a-l critica pe regele Poloniei pentru că petrece toată ziua în loc să se ridice, asemenea lui Ştefan cel Mare, împotriva păgînilor. O dată anunţată diferenţa dintre Domnitorul Moldovei şi Regele Poloniei, moş Onisifor îşi expune punctul său de vedere asupra geopoliticii de la acel moment:

„Să ştiţi domniile voastre c-a ieşit pe lume o poveste adevărată: cum că papistaşii s-au încuscrit cu păgînii, ca să piardă de pe faţa pămîntului pe pravoslavnici. Nu demult a stat aici unde stai domnia ta un monah de la Sfîntu Munte, care avea într-o răcliţă în sîn lemn sfînt de la crucea Mîntuitorului şi un piron în care a fost bătut piciorul Domnului nostru Hristos. Acele odoare sunt fără preţ şi numai boierii cei mari care au sodom de bani pot să cumpere cîte o fărîmă. Dau o stamboală de bani şi călugărul le pune pe vîrful unghiei o aşchiuţă… Zice acel călugăr: Să ştiţi că Litovit-Craiul de la franţuji a avut numai o fată. A pus pe acea fecioară a lui cu toată zestrea într-o corabie şi a trimes-o la Mehmet Împăratul turcilor; să fie Mehmet fiicei lui soţ, iar măriei sale, prietin. Iacă ce zile am ajuns noi creştinii. Asta s-a întîmplat în ziua de Sfîntu Ion. De aceea s-a cutremurat pămîntul. Nu se poate să nu se fi auzit şi în Ţara Moldovei de asta”.

Ionuţ Jder ia de bună informaţia asta. Nu e de mirare.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate