Din cuprinsul articolului
Gara de Nord a văzut mai multe sentimente decât Starea Civilă! Vorbe de dragoste, îmbrățișări de bucuria revederii sau cu tristețea despărțirii ar completa milioane de pagini în volume literare
Gara de Nord, o clădire imensă, este cea mai mare de acest tip din România. A fost ridicată pe un teren care aparținuse cândva boierului Dinicu Golescu. De fapt Dinicu Golescu avea tot terenul care pornește de la capătul dinspre Mircea Vulcănescu a Bulevardului Golescu (la statuia boierului) și până la București-Basarab-Carrefour Orhideea.
Gara de Nord - Gara Târgoviștei, a doua după Gara Filaret
Capitala a avut prima gară la Filaret. Astăzi, ea este autogară, liniile fiind dezafectate. Dezafectată este și Gara Dealul Spirii, de care azi mai amintește o stradă care taie Calea Rahovei. Carol I a vrut neapărat să doteze România cu drumuri de fier. Gara de Nord s-a numit Gara Târgoviștei. Asta pentru că se găsea pe Calea Târgoviștei, actuala Calea Griviței. Ea trebuia să fie punctul central al sistemului feroviar românesc construit de consorțiul Strousberg, finanțat de consorțiul Bleichroder-Hansemann.
Acest sistem pornea din sud-vest, de la granița mehedințeană a României cu Austro-Ungaria, de la Vârciorova, apoi spre Turnu-Severin, Filiași-Craiova-Balș-Piatra Olt-Slatina-Costești-Pitești-Golești-Găești-Titu-Chitila-București și de aici spre Ploiești-Buzău-Galați-Roman. Construcția Gării de Nord a început la 10 septembrie 1868.
Inaugurarea Gării de Nord a avut loc la data de 13 septembrie 1872. Gara de Nord avea inițial forma literei U. Erau două corpuri paralele. Acestea erau unite în capătul dinspre actualele case de bilete dinspre Piața Gării de Nord-ateliere de o clădire perpendiculară.
Gara de Nord a intrat în proprietatea statului român în 1884
Gara și sistemul feroviar au fost administrate de personal german până la răscumpărarea completă a acțiunilor Strousberg de către statul român. Din 1884, Gara de Nord a avut primul șef de stație român în persoana lui Ion Voinescu. Este foarte posibil să facă parte din celebra familie Voinescu din Țara Românească, din care au făcut parte revoluționarul Ion Voinescu, diplomatul Eugeniu Voinescu, șeful Siguranței Romulus Voinescu, criticul de artă Teodora Voinescu. Numele actual îl are din 1888
Avataruri, completări și spectrul dezafectării
Gara principală a României a început să suporte adaptări încă din 1880. Carol I își dorea o gară monumentală încă de la începutul secolului XX, dar era dificil de dus la capăt. Mai existau alături de Gara de Nord și Filaret, până la 1910 alte patru-cinci gări. Vorbim de Mogoșoaia-Băneasa, Dealu Spirii, două gări la Cotroceni (una lângă Piața Leu, alta lângă APACA) și Obor. În 1928, din Gară se putea pleca de pe șase linii și se putea ajunge în Gară pe patru linii.
Atelierele CFR de lângă Gară ofereau un aspect muncitoresc în zona Griviței. Carol II decide să construiască faimosul portal sudic, cu ale sale coloane (La Coloane). El pune piatra de temelie a Palatului CFR din fața acestui portal -Ministerul Transporturilor de azi. În aprilie 1944, Gara a fost masiv bombardată de aviația americană dar și de naziști după 23 august 1944. Anul 1944 duce la introducerea centralizării electrodinamice și la lungirea peroanelor până la 350 m. Nicolae Ceaușescu a vrut să o închidă pentru a face o gară uriașă la Chitila. Deși USR a avut ideeea după 2020, ambele idei au fost abandonate.
Maximul de transport s-a atins în intervalul 1945-1990. Gara de Nord a găzduit refugiații ucraineni în 2022-2023. De curând, s-a decis ca Gara de Nord să intre într-un amplu proces de modernizare, conform Primarului Interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. Ar urma să fie modernizată și vecinătatea Gării de Nord.
