Chiar și la 30 de ani de la ultima țigară, fumatul este capabil să modifice genele umane, contribuind la apariția bolilor la foștii fumători.

Ce probleme provoacă fumatul

Acestea sunt rezultatele unui studiu de treizeci de ani publicat în Journal of Cardiovascular Genetics și prezentat de decanul Școlii de Sănătate Publică Harvard, Andrea Baccarelli, la prima conferință internațională de medicină a mediului organizată de Societatea Italiană de Medicină a Mediului ( SIMA) la Universitatea Gabriele D'Annunzio' din Chieti-Pescara.

Studiul arată că markerii epigenetici ai „comutatorilor” genelor nu revin niciodată la condițiile lor anterioare, chiar și la zeci de ani de la renunțarea la fumat.

Efectele dăunătoare ale fumatului apar așadar chiar și la 30 de ani de la ultima țigară, contribuind la apariția unor boli cardiovasculare grave la foștii fumători și la creșterea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Factorii de mediu, impact grav asupra sănătății

Poluanții de mediu lasă și ei o amprentă genetică importantă asupra ființelor umane, având un impact asupra sănătății chiar înainte de naștere și începând din perioada sarcinii.

„Cercetările experimentale efectuate asupra placentelor umane par să constate diferite modificări epigenetice în funcție de tipul de poluanți cel mai răspândiți în diferite orașe, în funcție de predominanța emisiilor de trafic sau industriale, precum cele de la oțelării, subliniază rectorul Universității din Chieti. Liborio Stuppia.

Tocmai aceste modificări epigenetice sunt responsabile de epidemia de obezitate și de scăderea fertilității care se răspândesc rapid la nivel mondial, ca urmare a interacțiunilor continue dintre contaminanții din mediu (metale grele, bisfenol, microplastice etc.) și moștenirea noastră genetică”.

Fumatul și genele

„Astăzi, modificările ‘comutatorilor’ epigenetici ale genelor noastre datorate contactului cu poluanții mediului cu acțiune de perturbare endocrină sunt cauza a până la 3,5 milioane de cazuri de astm bronșic în lume, precum și creșterea numărului de diabetici. , inclusiv copiii care suferă din ce în ce mai mult de această patologie – spune vicepreședintele SIMA, Prisco Piscitelli. Se estimează că numărul total de diabetici va crește de la 463 de milioane la 578 de milioane în 2030, pentru a ajunge la 700 de milioane de bolnavi în 2050, cu o creștere de 51%”.

„Printre principalii poluanți responsabili de aceste modificări epigenetice se numără metalele grele (cum ar fi plumbul, mercurul și cadmiul), compușii organici (cum ar fi pesticidele) și particulele fine (PM2,5), emise mai ales de traficul urban și industrie. Expunerea la acești agenți toxici a fost asociată cu un risc crescut de boli cronice, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare și neurodegenerative, potrivit RaiNews.

(Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)