Între perne moi de indiferență, CNA are un somn lung și liniștit, după ce a inhalat prea mult gaz toxic emanat de soba încinsă cu cărbuni politici.

În geam bate Freedom House, iar ușa e zgâlțâită de Active Watch. Nicio reacție. CNA a luat și somnifere, așa că zgomotul e în zadar!

Raportul Freedom House pentru libertatea presei situează România la 41 de puncte, zero puncte reprezentând gradul de maximă libertate a presei, iar 100 lipsa totală de libertate. Din aceste 41 de puncte, cele mai multe – 15 – sunt cauzate de influența politicului asupra instituțiilor de presă. Altfel spus, dependența de mediul politic a presei este cea mai mare, comparativ cu influența pe care o au asupra libertății presei mediul economic sau reglementările mass-media. Perioadele cele mai grele pentru libertatea de expresie au fost între anii 1993 – 1996 și 2003 – 2004, când România era notată cu 55-47 de puncte.

Raportul FreeEx ( referitor la libertatea de exprimare) al Active Watch arată că o parte semnificativă a presei este folosită de patroni ca armă în vederea obținerii unor avantaje politice și economice sau pentru a pune presiune pe justiție. Politizarea discursului mediatic ocupă un loc semnificativ în raportul FreeEx, care definește presiunile politice astfel: presiuni asupra jurnaliştilor şi a instituţiilor de presă sau a cetățenilor care își exercită libera exprimare, venite din partea unor oameni politici sau a unor partide (presiuni organizate, făcute cu scopul exclusiv de a proteja interesele politice sau de altă natură ale unor partide sau ale unor oameni politici; includ folosirea instituțiilor statului în acest scop, de către partide sau de oamenii politici).

Consiliul Național al Audiovizualului este autoritate publică autonomă și garantul interesului public, iar în această calitate, are anumite obligații. Printre acestea, se numără garantarea independenței editoriale a radiodifuzorilor și protecţia jurnaliştilor în cazul în care aceştia sunt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor.

Cele două rapoarte de monitorizare a libertății de exprimare au fost publicate în preajma zilei internaționale a libertății presei – 3 mai, dar evenimentele acestea au loc anual, nu sunt o premieră, nu sunt ieșite din comun. Ce face CNA cu aceste rapoarte? Ca instituție care are obligația de a veghea la independența editorială, nimic. Nu le analizează în ședințele sale publice, nu le discută cu organizațiile neguvernamentale, nici cu instituțiile media și nici cu politicienii. Nu ține cont de ele niciodată, deși ar trebui să aibă o strategie anuală măcar pe domeniul acesta, al libertății presei, care înregistrează probleme în mod constant. Pe scurt, le ignoră.

Ședință după ședință, CNA întoarce fața de la intervenția politică ce are loc în actul editorial al unor posturi de televiziune remarcate în rapoartele de monitorizare, așteptând să mai treacă încă o campanie electorală și încă un an electoral, fără nicio măsură concretă în sprijinul unor media independente. Iar dependența, odată instalată, cu greu mai poate fi dislocată.

În raportul de activitate pe anul 2013, CNA recunoaște protecția pe care o asigură Antenei 3

În anul 2013, CNA a înregistrat 471 de reclamații la adresa Antenei 3, mai multe decât  s-au înregistrat la un loc pentru Realitatea TV (114), B1 Tv (114) și România TV (113). Cu toate acestea, la capitolul monitorizări, între Antena 3 și celelalte posturi de știri nu există diferențe de 4:1, ci numărul monitorizărilor efectuate pe Antena 3 (3524) se află sub numărul monitorizărilor efectuate pe România TV (3658) și puțin peste numărul monitorizărilor efectuate pe B1 Tv (2464) și Realitatea TV (3137). Această situație arată dezechilibrul atenției CNA față de posturile de știri, care sunt supuse cel mai mult presiunilor politice. Evident, un post supravegheat mai atent va fi prins mai ușor când încalcă legea decât un post care nu este monitorizat la fel.

Sancțiunile aplicate celor patru posturi de știri pe parcursul anului 2013 sunt clasificate astfel:

Antena 3: 14 amenzi în cuantum total de 195.000 lei, 8 somații și trei obligări de acordare a dreptului la replică

România TV: șapte amenzi în cuantum total de 250.000 lei  și 12 somații

Realitatea TV: opt amenzi în cuantum total 155.000 lei, nouă somații și patru obligări la replică

B1 TV: șase amenzi în cuantum total de 85.000 lei, opt somații

Din situația prezentată, reiese că postul Antena 3 este de două ori avantajat de către CNA: pe de-o parte, monitorizarea postului nu se face pe măsura încălcărilor reclamate la CNA, ci doar pe sfert, la egalitate cu celelalte posturi concurente, care nu încalcă atât de des prevederile legale; pe de altă parte, amenda medie primită de Antena 3 este de 14.000 de lei, în timp ce la Realitatea TV amenda medie este de 20.000 lei, la România  TV este de 36.000 lei. B1 TV primește aceeași amendă medie cu Antena 3, deși abaterile sunt în raport de aproape 2:1, iar legea prevede aplicarea sancțiunilor și în funcție de antecedentele postului.

Raportul FreeEx:

Unele instituții media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte   persoane/grupuri sociale/ justiția/grupări politice. Două astfel de atacuri vulgare au generat reacții mai consistente și au provocat o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România. Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic și nu este în măsură a descuraja astfel de practici.

Ce face CNA?

În ședința publică a CNA din 10 aprilie 2014, când s-a discutat raportul de activitate al Consiliului, solicitările de monitorizare a două televiziuni locale pe teme ce fac obiectul unor cercetări penale, au dat președintelui CNA motive de mitocănie. Intimidarea de pe posturile de televiziune, care ar trebui sancționată de CNA, este percepută și la nivelul autorității, din partea chiar a președintelui CNA. În rest, rumeguș, destinat să acopere realele probleme ale activității CNA.

Președintele CNA face trimitere la două solicitări depuse de mine la cancelaria Consiliului, în calitate de membru CNA, pentru monitorizarea din punctul de vedere al informării corecte a emisiunilor informative difuzate de postul Neptun TV în ziua în care a fost reținut președintele Consiliului Județean Constanța. Aveam reclamații că fuseseră încălcate prevederile legale și am cerut nimic mai mult decât monitorizare, în baza obligațiilor ce revin CNA. Cerusem, de asemenea, verificarea unei informații devenite publice prin intermediul unui comunicat al DNA, conform căreia postul de televiziune Tele 2 din Drobeta Turnu Severin difuzase contra cost mesaje politice în preajma sărbătorilor de Crăciun. Ambele solicitări fiind fără răspuns, am sesizat Comisia de disciplină a CNA cu privire la nerespectarea obligațiilor de serviciu ale angajaților. Deși nu avea nicio relevanță publică, președintele CNA face publică o chestiune organizatorică. A fost doar o eschivă. Nu voia să răspundă întrebărilor concrete legate de raportul de activitate pe care le ridicasem. Cele două probleme ridicate de mine, care ar fi pus în lumină un raport editorial între un post de televiziune și un ”baron local” au rămas și astăzi nediscutate de către CNA.

CNA a aplicat în anul 2013 doar 100 de amenzi și 130 de somații (avertismente) urmare a peste 13.000 de reclamații scrise și telefonice. Dintre aceste 100 de amenzi, imensa majoritate au fost situate la pragul minim, sau aproape de el, al sancțiunilor prevăzute de lege – 10.000 de lei. Niciodată n-a mai fost atins în 2013 pragul maxim al sancțiunilor, precum întreruperea temporară a emisiei unui post pentru a citi doar textul sancțiunii aplicate de către CNA sau reducerea perioadei de valabilitate a licenței (după ce în anul 2012 au fost aplicate opt asemenea sancțiuni). Asta arată nu un mediu audiovizual mai curat, care nu determină sancțiuni mari, ci un CNA mai slab, care nu aplică legea.

Raportul de activitate al CNA:

Abia cu ocazia prezentării raportului de activitate în vederea aprobării sale pentru a fi trimis Parlamentului, membrii CNA au aflat ce activitate a avut Consiliul. Nu din ignoranța noastră, a membrilor, ci din cauza faptului că președintele Laura Georgescu a semnat acorduri inter-instituționale și a reprezentat  CNA în țară și în afara țării la întâlniri și dezbateri, fără să aibă mandat din partea Consiliului și fără să ne informeze ulterior asupra evenimentelor. Conform legii, Consiliul Național al Audiovizualului este un organism colegial, în sensul că toți cei 11 membri ai săi sunt egali în raport unul cu celălalt, deciziile CNA fiind luate prin vot, cu majoritate de șase voturi și în cvorum de opt membri. Președintele CNA are în plus față de restul membrilor statutul de ordonator principal de credite, altfel spus semnează facturi, angajări și salarii. Nimic altceva. Punctele de vedere ale CNA, pozițiile publice, cu atât mai mult cele care reprezintă CNA în relațiile cu alte instituții, fie ele naționale sau internaționale, dar cu atât mai mult când reprezintă un punct de vedere al României, așa cum a fost cazul afirmațiilor referitoare la necesitatea reglementării spațiului virtual, toate aceste poziții, așadar, trebuie asumate prin vot de către CNA în plenul său. Or, acest lucru nu s-a întâmplat în cele mai multe dintre activitățile menționate în raport. Am adus aceste observații la raport. Președintele CNA s-a dezlănțuit în atacuri la adresa mea, în insinuări fără acoperire și în afirmații care nu fac cinste nici instituției CNA, nici președintelui care o conduce.

Laura Georgescu: Cred că nu mi-am luat pastila pentru azi. În iunie mergem la mare să discutăm despre campania electorală din toamnă

Vicepreședintele CNA, Viorel Vasile Buda, accentuează ridicolul situației:  ”voiam să întreb, că în proiectul managerial am văzut că faceți team-building la mare cu noi: când?”. Asta în contextul în care fuseseră ridicate probleme serioase legate de activitatea Consiliului. Florin Gabrea revine la observațiile cu privire la raportul de activitate.

Răspunsul președintelui CNA: permiteți-mi să mă retrag să-mi iau pastila (n.r. calmantul). După silabisiri apăsate pe o-no-ra-riu, in-dem-ni-za-ție, sa-la-riu cu trimitere la nemaiîntâlnita activitate a mea, de a critica zilnic locul unde sunt plătită, adică CNA. Altfel spus, mai bine să mergem la mare într-un team building, decât să spunem public problemele care pot sta foarte bine sub preș.

Raportul FreeEx:

CNA – cangrenat de conflicte interne motivate de afilierea politică

Odată cu instalarea noii conduceri, la începutul lui 2013, Consiliul a părut mai hotărât în a sancționa încălcarea legii de către radiodifuzori. Consiliul a fost supus unor presiuni constante venite atât din partea radiodifuzorilor, adeseori nemulțumiți de sancțiunile primite, cât și din partea mediului politic, transformat în purtător de cuvânt al intereselor radiodifuzorilor apropiați politic. În acest context, soluțiile în cazurile grave au fost adeseori tergiversate, sancțiunile aplicate au fost mici în raport cu gravitatea faptelor sau comparativ cu alte sancțiuni pentru fapte mult mai puțin grave și au avut ca efect decredibilizarea instituției. Unele decizii adoptate în 2014 pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancționând dreptul la opinie, fără a ține cont de jurisprudența CEDO.

Anul 2014, mai rău decât 2013

După aplicarea politicii protecționiste față de postul cu cel mai mare grad de dependență față de o forță politică, așa cum am arătat mai sus pentru anul 2013, anul dublu-electoral 2014 se preconizează a fi și mai rău. CNA pare să practice intimidarea unor posturi de televiziune neafiliate forței politice care le-ar asigura protecție. În primele patru luni ale acestui an, CNA a aplicat postului Antena 3 amenzi în valoare de 120.000 pentru emisiuni în care a fost afectat dreptul la imagine al mai multor persoane publice precum Andrei Pleșu, Andreea Pora, Mircea Marian, Dan Andronic, Robert Turcescu, folosindu-se termeni injurioși la adresa acestora, în mod repetat. În aceeași perioadă de timp, postul B1 TV a fost sancționat cu amenzi într-o valoare doar cu 5.000 de lei mai mică decât cele aplicate Antenei 3 pentru emisiuni în care Radu Banciu vorbea despre moldovence ca având vocație de imorală sau în care Robert Turcescu vorbea despre o lovitură puternică dată în plexul statului de drept. Aici este vorba despre sancționarea opiniei. Jignirea unei persoane identificabile nu reprezintă o opinie. CNA nu vrea să facă diferența.

Raportul FreeEx prezintă suficiente motive de îngrijorare cu privire la starea audiovizualului din România, dar trebuie analizate și problemele majore pe care le atinge raportul în privința autorității statului care ar trebui să regleze aceste derapaje. E adevărat, legea audiovizualului nu prevede sancțiuni pentru ceea ce tot ea interzice în privința politicii editoriale. Degeaba interzice legea cenzura și garantează independența editorială a posturilor de radio și televiziune, dacă nu sunt prevăzute sancțiunile pentru aceste încălcări, dar CNA nu are nicio scuză pentru faptul că ignoră aceste situații, că nu le dezbate în mod public și că nu face demersuri în sensul corectării lor. Cu atât mai grav când președintele CNA aclamă prin Atena reglementarea spațiului virtual, iar în spațiul restrâns, deși public  al unei săli de ședință a Consiliului, pretinzând că e spirituală, cere voie să-și ia pastila somnifer.