Vechile fabrici şi hale industriale ar putea fi transformate, cu bani europeni, în garsoniere pentru tineri, dacă noua lege a locuinţei va fi adoptată.

Fostele fabrici şi hale industriale abandonate ar putea fi reabilitate după modelul docurilor londoneze şi transformate în imobile de garsoniere destinate tinerilor aflaţi la început de drum.

La fel şi casele vechi din administrarea primăriilor, care ar urma să fie compartimentate în locuinţe sociale, de dimensiuni mai mici, astfel încât viitorii chiriaşi să şi le poată permite.

Acestea sunt doar două dintre cele mai importante prevederi ale proiectului noii legi a locuinţei, aşternut pe hârtie de specialiştii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi care, în cazul în care ar fi adoptat, ar putea face ordine pe piaţa caselor sociale din România, după cum subliniază cei care l-au conceput.

Locuinţe sociale şi în centrul marilor oraşe

Astfel, pe de-o parte, actul normativ - intitulat "Legea privind construcţia, exploatarea şi administrarea locuinţelor" - va obliga autorităţile locale să identifice clădirile publice situate în centrul marilor oraşe şi lăsate în paragină şi să le transforme în locuinţe sociale.

"Se construiesc blocuri la marginea oraşelor, unde se cheltuiesc sume foarte mari pentru utilităţi. Aşa se face că, în final, lucrarea ajunge să coste mult mai mult decât dacă ai amenaja o casă gata construită. În majoritatea oraşelor există clădiri publice părăsite, care ar putea fi reamenajate şi date în folosinţă cu costuri mult mai mici decât dacă ai ridica un bloc de la zero", au explicat specialiştii din cadrul comisiei care a elaborat proiectul de act normativ.

Pe de altă parte, actuala lege îi obligă pe constructori să amenajeze apartamente cu o suprafaţă de cel puţin 37 de metri pătraţi. Urmarea: chiriaşii ajung, de multe ori, să nu-şi mai poată plăti datoriile, iar imobilele devin nerentabile.

Acesta este motivul pentru care specialiştii s-au gândit să excludă din noul act normativ această condiţie. "În Franţa, spre exemplu, suprafaţa minimă este de 9 metri pătraţi. Această măsură trebuie luată. De exemplu, dacă vom flexibiliza suprafaţa maximă a unei locuinţe sociale, investitorii vor fi motivaţi să construiască, iar investiţia s-ar recupera mult mai repede", au arătat tehnicienii MDRT.

Casele prea mari, destinate "protocolului"

Potrivit acestora, noua lege va impulsiona şi amenajarea de locuinţe în clădirile industriale. "Investind puţin şi rentabil, aceste imobile - multe dintre ele părăsite - ar putea fi compartimentate în garsoniere pentru tineri, iar banii ar putea fi recuperaţi prin perceperea unei chirii.

În Franţa şi în Marea Britanie (docurile din Londra) s-au amenajat astfel de locuinţe, unele dintre ele devenind, în timp, printre cele mai scumpe case din oraşele respective", au subliniat specialiştii.

Şi, potrivit acestora, spre deosebire de blocurile sociale ridicate acum exclusiv pe cheltuiala statului, pentru amenajarea unor astfel de locuinţe ar putea fi folosite fonduri europene. "Uniunea Europeană nu dă bani pentru construirea de la zero a unor locuinţe, dar pentru renovarea de clădiri şi transformarea lor în imobile sociale se pot obţine fonduri europene", au explicat experţii din cadrul Serviciului de Urbanism, Dezvoltare locală şi Habitat din MDRT.

În schimb, "locuinţele aflate în propietatea sau în administrarea autorităţilor publice locale, care depăşesc cu 30% exigenţele minimale, pot fi închiriate sau vândute în condiţiile pieţei, sumele rezultate din vânzarea acestora fiind destinate apoi construirii de locuinţe sociale", se mai arată în proiectul de act normativ.

Altfel spus, toate casele cumpărate, în ultimii ani, de primării cu scopul de a fi transformate în locuinţe sociale şi care nu au mai ajuns să aibă această destinaţie pentru că au peste 100 de metri pătraţi, iar chiria este mult prea mare, ar putea fi vândute sau închiriate la preţurile practicate pe piaţa liberă.

Aşadar, în baza noii legi, ar putea fi valorificată şi achiziţia girată de fostul primar general al Capitalei, Adriean Videanu. În mandatul său, acesta a dispus cumpărarea a nu mai puţin de 133 de apartamente de toate dimensiunile, inclusiv duplexuri cu suprafeţe ce depăşesc 140 de metri pătraţi. Investiţia primăriei poate fi însă cu greu amortizată din cauza chiriilor prea mari pe care ar trebui să le plătească beneficiarii unor astfel de case sociale.

BENEFICII ŞI PENTRU AUTORITĂŢI

Case sociale, în parteneriat public-privat

Noua lege nu aduce doar beneficii, ci şi sancţiuni pentru cei care abandonează casele sociale şi noi responsabilităţi pentru autorităţile locale. Acestea din urmă vor avea însă posibilitatea să se asocieze cu investitori privaţi dacă rămân "în pană" de fonduri, şi astfel noile case vor putea fi finalizate în parteneriat public-privat, ceea ce nu era permis de actuala lege.

Aşa se face că, din lipsa banilor, multe construcţii au fost abandonate. Iar exemple în acest sens se găsesc nu doar în Capitală (structura unui bloc ridicată în nordul oraşului şi abandonată, care poate fi "admirată" imediat ce intraţi în Bucureşti şi treceţi Podul Băneasa), ci şi în localităţi din ţară (Mârşa, judeţul Sibiu, unde autorităţile locale au ridicat un bloc de locuinţe sociale chiar lângă o structură de blocuri, abandonată de investitorii rămaşi fără bani).

Pe de altă parte, autorităţile ar urma să aibă drept de preemţiune (dreptul de a fi preferate altor părţi la vânzarea ori la cumpărarea unui bun - n.r.) asupra locuinţelor executate silit, din cauza datoriilor la întreţinere. "Odată intrate în custodia autorităţilor, aceste case vor putea fi folosite doar ca locuinţe sociale", au precizat oficialii.

AJUTOR DE LA STAT

Chiria, considerată prestaţie socială

Experţii MDRT au precizat că noua lege va stabili un standard minim de cost şi pentru valoarea chiriei pe care o vor avea de plătit beneficiarii locuinţelor sociale.

Motivul: în prezent, chiriile pentru a ceste case sunt prea mari şi, de multe ori, autorităţile nu se bazează pe un calcul - rezultat al unui raport între costurile investiţiei şi timpul de amortizare a acestora.

În plus, prin introducerea unui standard minim de cost va putea exista şi un control asupra celor care beneficiază de ajutoare de la stat, dar şi asupra acestor ajutoare, argumentează experţii.

Concret, dacă noua lege ar fi adoptată, Agenţia de Prestaţii Sociale ar urma să îşi înscrie în portofoliu o nouă prestaţie: chiria socială reală a locuinţelor. "Această prevedere e inspirată de modelul francez. Agenţia va stabili cuantumul subvenţiei pe care o poate primi un chiriaş în funcţie de celelalte ajutoare de care beneficiază, iar omul va şti cât va trebui să scoată din buzunar. De exemplu, ar putea plăti doar 50 de euro, urmând ca statul să suporte diferenţa de chirie socială reală stabilită", au conchis iniţiatorii proiectului.