Flota Fantomă a Rusiei, exclusiv. Corespondență de la Bruxelles. Invazia Ucrainei a generat un răspuns rapid din partea Occidentului, sub forma sancțiunilor economice dure împotriva Rusiei. Cu toate acestea, în loc să reducă semnificativ capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul, aceste măsuri au dus la apariția unei așa-numite "flote fantomă".

Flota Fantomă, un grup extins de nave specializat în ocolirea sancțiunilor și transportul de petrol rusesc către piețele internaționale. O amenințare la adresa sancțiunilor UE.

În urma impunerii sancțiunilor occidentale, Rusia a răspuns prin dezvoltarea rapidă a flotei fantomă. Ceea ce i-a permis să eludeze sancțiunile. O flotă care a crescut considerabil de la începutul războiului, ajungând să numere mii de nave. Aceasta se împarte în trei categorii distincte:

• Flota autorizată: nave care nu prezintă un comportament suspect.
• Flota gri: nave cu structuri de proprietate obscure, create pentru a ascunde originea și a ocoli sancțiunile. Potrivit companiei de analiză Windward, există peste 1.000 de astfel de nave
• Flota neagră: nave care utilizează practici de transport maritime înșelătoare, precum dezactivarea sistemului de identificare automată (AIS) și falsificarea locației. Aproximativ 1.300 de nave sunt identificate ca făcând parte din această categorie.

Din această flotă comercială, peste 600 de nave sunt petroliere. Rusia folosește mai multe metode pentru a scăpa de sancțiuni. Folosind trei tehnici. În primul rând, petrolul sancționat ajunge adesea pe nave vechi, destinate să fie casate. În al doilea rând, petrolul este transportat în petroliere care „se ascund”. Aici transponderele lor sunt oprite pentru a evita detectarea. Și, în al treilea rând, încărcăturile de petrol sunt transferate pe mare de la un petrolier la altul. Pentru a ascunde sursa petrolului.

Flota fantomă a avut un impact economic semnificativ

Aceasta a lăsat Rusia să continue exportul de petrol și să genereze venituri în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro, chiar și după impunerea plafonului de preț de către G7. Analiza Vortexa a arătat o creștere de 111% a volumului de petrol transportat de flota gri și de 19% pentru flota neagră după invazie.

Sancțiunile occidentale, deși bine intenționate, s-au dovedit a fi insuficiente în a opri fluxul de venituri al Rusiei. Potrivit Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer (CREA), 80% din petrolul rusesc transportat pe mare a fost transportat de nave care nu se află sub pavilion rusesc.

Cele mai mari destinații pentru petrolul transportat de flota-fantomă rămân India și China, care au continuat să cumpere la prețuri reduse. India a importat peste 1 milion de barili pe zi prin intermediul flotei gri, iar China aproximativ 700.000 de barili pe zi. Turcia s-a evidențiat, de asemenea, ca un importator important, deși în cantități mai mici. Aceste țări au profitat de prețurile reduse oferite de Rusia, contribuind la eludarea sancțiunilor impuse de Occident.

Riscuri majore

Flota fantomă nu doar că subminează sancțiunile internaționale, dar prezintă și riscuri majore pentru mediu și siguranța maritimă. Navele din această flotă sunt, de obicei, vechi și prost întreținute, crescând riscul de accidente și scurgeri de petrol. Conform unor investigații, cel puțin nouă scurgeri de petrol au fost asociate cu aceste nave din 2021 până în prezent.

Analistul Michelle Wiese Bockmann de la Lloyd’s List a subliniat riscurile imense pe care aceste scurgeri le prezintă pentru mediul înconjurător: „Scurgerile de petrol și riscul de pete sunt îngrozitoare. Dincolo de daunele aduse mediului, există un impact uriaș asupra statelor de pe coastă care trebuie să suporte costul curățării."

Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii au luat măsuri pentru a combate această problemă prin sancționarea navelor suspectate de implicare în activități ilegale și interzicerea accesului lor în porturile europene. De asemenea, se discută despre extinderea sancțiunilor și interzicerea vânzării de nave către țările care sprijină comerțul cu Rusia.

Noi măsuri

UE ar putea adopta o politică de sancționare automată a navelor care operează fără asigurare cunoscută, descurajând astfel utilizarea navelor vechi și nesigure. În plus, cooperarea internațională este esențială pentru a implementa aceste măsuri la scară globală și pentru a limita capacitatea flotei fantomă de a se sustrage sancțiunilor.

Flota fantomă a Rusiei reprezintă o provocare majoră pentru comunitatea internațională, subminând sancțiunile economice și prezentând riscuri semnificative pentru mediul înconjurător. Deși măsurile luate de Uniunea Europeană și alte state occidentale sunt un pas în direcția corectă, este necesară o acțiune coordonată și mai riguroasă pentru a combate în mod eficient acest fenomen și a reduce impactul său devastator asupra pieței globale și mediului.