Florin Cîțu a anunțat pe Facebook că România va evita recesiunea tehnică și va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agențiile de rating, CE, FMI sau instituțiile bancare etc, datorită răspunsului prompt și eficient al politicilor economice.

Ministrul de Finanțe vorbește de raportul privind inflația prezentat de BNR zilele trecute, care prevede o revenire economică din trimestrul III al acestui an. Florin Cîțu spune că revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele în special mix-ul de politica monetară și fiscala, răspund la această criză, scrie antena3.ro.

„Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecție de lichidități în economie atât prin politica fiscală cât și prin politica monetară.

Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea țărilor acest lucru a însemnat o creștere a cheltuielior bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînțeles că peste tot au scăzut și veniturile semnificativ.

Pe partea de politică monetară, băncile centrale au intervenit și au injecatat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

În medie în UE răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din doua motive.

În primul rand politica fiscală avea spațiu de manevră. În UE deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea țărilor erau deja reduse și politica monetară nu avea prea multă forță. Totuși majoritatea țărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero și au intervenit pe piață secundară pentru a cumpără obligațiuni și a scădea și mai mult dobânzile.

În al doilea rand, politica fiscală acționează imediat, pe termen scurt și are rolul de a atenua din socul pe care îl resimte fiecare țară iar politica monetara acționează pe termen mediu și lung și are rolul de a asigura creșterea economică în perioada următoare. Băncile centrale stiu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creșterea economica viitoare și de aceea au reacționat peste tot și dobânzile de politica monetara au scăzut imediat aproape de zero.

În cazul României politica fiscala a răspuns imediat, puternic și mai ales țintit. La prima rectificare bugetara deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că știam cât de importanta este injecția de lichiditate în economie pe termen scurt. Și acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgență.

Evident că răspunsul României la criza a fost influențat de politica fiscala dezastruoasa a socialiștilor și hoților care au condus economia în ultimii ani. România intrat în criză cu un deficit bugetar de 3.7% estimat față de media UE de 1%.

Nu ne oprim aici și continuam să injectam lichiditate în economie și la a doua rectificare bugetară din acest an.

Totuși, și în aceste condiții BNR recunoaște aportul important al politicii fiscale la diminuare șocului crizei asupra economiei României.

La pagina 62 “Efectele favorabile induse de măsurile de politică fiscală și de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimți cu precădere pe parcursul anului curent …”

Măsurile de politica fiscală le enumera tot BNR : “plata indemnizațiilor de șomaj temporar, subvenționarea costurilor salariale aferente reîncadrării în muncă a șomerilor tehnici, amânarea plății impozitelor și a taxelor, plata zilelor libere acordate părinților pe durata închiderii unităților de învățământ”

Având în vedere răspunsul prompt și semnificativ al politicii fiscale scenariul de baza cu care lucrează BNR este : “Astfel, scenariul de bază presupune o dinamică pozitivă în trimestrul III al anului curent atât pentru PIB, cât și pentru componentele sale.“

Stiu, am făcut o analiza mai lunga dar am văzut tot felul de opinii aruncate în spațiul public după publicarea raportului BNR care trebuiau corectate. Nu ar fi trebuit să fac acest lucru daca cei care au tot “citat” din raportul BNR l-ar fi citit.

Concluzii:

- Toate economiile au fost lovite puternic de aceasta criza

- Toate tarile au răspuns prin creșterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătați cu banul public dar și pentru că venim după o perioadă de dezmat și furt al banului public în guvernarea socialista.

- Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero pentru stiu foarte bine că acum dobanda reala zero sau negativa stimulează creșterea economică pe termen mediu și lung

- Toate tarile vor avea o contracție economica în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică.

- Romania vă evita recesiunea tehnica și va avea o contracție a economiei mai mica decât estimările publice făcute agențiile de rating, CE, FMI institutii bancare etc, datorita răspunsului prompt și eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracție a economiei în 2020 ceea insemana venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar daca similare cu cele din anul precedent.

- România vă avea o revenire din trimestrul III, în V , scenariu de baza cu care lucrează și BNR. Asta inseamna creștere economica în 2021”, concluzionează Cîțu.