O mare parte din companiile trecute pe lista datornicilor la stat în realitate şi-au achitat toate obligaţiile fiscale. Sesizaţi de obicei de partenerii de afaceri despre situaţia cu care figurează în registrele Fiscului, datornicii fictivi ajung să piardă contracte sau chiar să plătească penalizări din cauza sistemului de lucru învechit al funcţionarilor, relatază ediţia din această săptămână a revistei „Capital”.

Întârzieri şi greşeli de dactilografiere

„În general, diferenţele dintre sumele declarate de societăţi şi cele operate de Fisc provin din procesarea cu întârziere a declaraţiilor sau a plăţilor”, a explicat Ruxandra Jianu, partener la Biriş Goran Consulting. Ea mai spune că diferenţele dintre evidenţa contabilă a firmelor şi baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) sunt cauzate de sistemul învechit prin care declaraţiile şi plăţile sunt introduse manual, existând mereu riscul greşelilor de dactilografiere.

Cele mai frecvente erori se referă la operarea sumelor în evidenţa informatică a ANAF, codul de identificare fiscală scris incorect, precum şi compensările cu sumele de rambursat fără informarea contribuabilului, potrivit Luminiţei Ristea, consultant la Nexia România.

Calea spre ieşirea din blocaj

Încurcăturile din hârtiile Fiscului le generează companiilor o serie de probleme cum ar fi imposibilitatea de a mai participa la licitaţii sau pierderea încrederii partenerilor de afaceri. În caz extrem, vinovaţii fără vină ajung chiar să achite majorări de întârziere de 0,1% pe zi din suma datorată de la data la care expiră termenul de plată.

Din păcate, contribuabilul este cel care trebuie să se ocupe de rezolvarea problemei. El trebuie să se intereseze permanent la administraţia financiară despre situaţia sa şi dacă au fost operate plăţile. După reglarea fişelor fiscale, care se face cu prezentarea actelor contabile, firmele trebuie să depună o cerere pentru actualizarea bazei de date.

Afaceri la preţuri de promoţie

În ultima perioadă, s-au înmulţit anunţurile de vânzare a micilor afaceri la rubrica de mica publicitate. Cele mai ofertate sunt restaurantele, spaţiile co merciale şi saloanele de înfrumuseţare, potrivit „Capital”. Deseori, antreprenorii care doresc să vândă businessul acuză împovărarea cu taxe şi impozite.

În această perioadă de criză, preţurile pornesc de la 5.000 de euro pentru o firmă care merge bine. Spre exemplu, un restaurant pe Şoseaua Alexandriei din Bucureşti e scos la vânzare pentru 6.000 de euro, iar cu 15.000 de euro poate fi achiziţionat un salon de frumuseţe din zona Sebastian.