Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat marţi seară că a propus organizarea de urgenţă a unei şedinţe a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă pentru a discuta despre regulile pe care trebuie să le respecte elevii când merg la şcoală, însă este în aşteptarea prefectului, care se ocupă de "abuzuri".
Cât despre implicarea primăriilor în distribuirea tabletelor pentru elevi, Firea a spus că Guvernul şi-a asumat această responsabilitate.
"Niciuna (n.r. implicarea primăriilor în distribuirea tabletelor), pentru că Guvernul a spus că va cumpăra tablete pe bani europeni. Împărţirea lor o fac inspectoratele. Inspectoratele şcolare sunt descentralizate ale Guvernului, adică sunt în subordinea Ministerului Educaţiei", a mai spus Firea.
Ne puteți urmări și pe Google News
Redeschiderea școlilor în luna septembrie este, ca o mulțime de alte lucruri legate de noul coronavirus, un scenariu plin de necunoscute. Nimeni nu știe cum e mai bine, iar scenariile se bazează pe experiențele limitate ale unor țări care au riscat mai mult sau mai puțin în fața pandemiei.
România s-a numărat printre primele țări din lume care au închis total școlile, în timpul pandemiei provocate de noul coronavirus. Pe 11 martie, în doar 27 de țări erau închise total școlile: România se afla printre ele, alături de China, Italia, Japonia, Arabia Saudită sau Iran.
Ulterior, majoritatea statelor au recurs la această măsură, dintr-un simplu motiv, bazat pe experiențele anterioare într-ale bolilor respiratorii: în cazul valurilor de gripă, inclusiv a pandemiei de gripă „porcină” (H1N1), școlile au deveni focare de infecție. Între timp, s-a dovedit că noul coronavirus are un spectru atât de larg de particularități și simptome, încât nu seamănă prea mult în manifestări cu niciun alt virus, așa că strategia vizavi de școli ridică semne de întrebare, mai ales că statele care nu au respectat trendul de „lockdown” masiv nu au înregistrat semnale îngrijorătoare din partea școlilor rămase deschise.
Recomandările noastre
