Lacul Karachai, Rusia. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Luna februarie poate aduce în 2026 o succesiune rapidă de episoade meteorologice extreme, de la ger persistent și temperaturi negative pe timpul zilei, până la intervale cu valori neobișnuit de ridicate, specifice începutului de primăvară.
Avertismentul vine de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), care atrage atenția că ultima lună calendaristică de iarnă rămâne una imprevizibilă, chiar dacă durata zilei și media temperaturilor sunt în ușoară creștere față de ianuarie.
Potrivit specialiștilor, februarie păstrează multe dintre trăsăturile lunii anterioare, mai ales prin frecvența pătrunderilor de aer rece dinspre nordul, nord-estul sau nord-vestul Europei. Atunci când aceste mase de aer staționează deasupra României, temperaturile pot coborî ușor sub pragul de -10 grade Celsius, iar episoadele de ger pot fi la fel de severe ca în plină iarnă.
Prognoza meteo menționează un debut de lună cu vreme deosebit de rece în estul și sudul țării
Prognoza ANM indică faptul că începutul lunii februarie 2026 va fi marcat de o răcire accentuată a vremii. Revenirea și extinderea unei mase de aer foarte rece dinspre Câmpia Rusă vor afecta în special estul, sudul și centrul României. Până în jurul datei de 4 februarie, vremea va fi deosebit de rece, cu temperaturi maxime negative în multe zone și minime care vor coborî frecvent sub -10 grade.
Cele mai scăzute valori sunt așteptate în Moldova și în depresiunile din estul Transilvaniei, unde nopțile și diminețile vor fi geroase, iar senzația de frig va fi accentuată de vânt.
Ninsoare. Sursa foto: EVZ
Aer mai cald din vest și sud-vest, cu posibile zile „primăvăratice”
După acest episod de iarnă severă, datele actuale sugerează o schimbare a circulației atmosferice. Reorientarea fluxului de aer dinspre vest și sud-vest va favoriza pătrunderea unor mase mai calde dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană. În aceste condiții, temperaturile vor crește treptat, ajungând la valori apropiate de normalul climatologic sau chiar peste acesta, mai ales în regiunile vestice ale țării.
Meteorologii subliniază că astfel de intervale cu regim termic primăvăratic nu sunt neobișnuite în luna februarie, însă alternanța rapidă cu episoade reci transformă luna într-una a contrastelor.
Ce arată estimările pe termen mediu pentru restul lunii
Estimările meteorologice săptămânale ale modelului ECMWF, valabile pentru perioada 9–23 februarie 2026, indică în mare parte din țară temperaturi ușor peste mediile climatologice normale și cantități de precipitații ușor excedentare. Cu toate acestea, ANM avertizează că aceste prognoze nu surprind fenomenele de scurtă durată, dar intense.
Răcirile bruște, ninsorile abundente, viscolele sau episoadele cu vânt puternic pot apărea punctual, chiar dacă media perioadei sugerează o tendință mai blândă.
Februarie, o lună tot mai caldă în ultimele decenii
Datele istorice arată că februarie a devenit, după anul 2000, o lună tot mai caldă, fenomen pus pe seama încălzirii globale. Februarie 2024 ocupă primul loc în topul celor mai calde luni februarie din șirul de observații, cu o medie națională de +6 grade Celsius, cu 6,3 grade peste media perioadei 1991–2020.
În topul celor mai calde luni februarie se mai regăsesc anii 2016, 2002, 2020, 2007 și 2014. Un episod notabil a fost consemnat pe 16 februarie 2016, când s-a egalat recordul absolut al temperaturii maxime lunare: 26 de grade Celsius, înregistrate la stația meteorologică Pătârlagele.
Ani cu februarie extrem de rece și episoade severe de iarnă
În contrast, au existat și luni februarie deosebit de reci. Anii 2003, 2005 și, mai ales, 2012 rămân repere ale iernii severe. În februarie 2012, media națională a fost de -6,7 grade Celsius, cu o abatere negativă de -5,5 grade față de normalul climatologic.
Acea lună a fost caracterizată de viscole, ninsori abundente și perioade lungi de ger. Pe 14 februarie 2012, stratul de zăpadă a atins la nivel național o grosime maximă de 72 de centimetri, un record pentru ultimele decenii.
Mai puține viscole, dar riscul nu dispare
Specialiștii ANM remarcă faptul că, în ultimii ani, viscolele și episoadele prelungite de ninsoare au devenit mai rare comparativ cu perioada de dinainte de anul 2000. Totuși, aceste fenomene nu au dispărut complet.
Un exemplu recent este episodul din perioada 16–19 februarie a anului trecut, când sudul țării, în special Muntenia, a fost afectat de ninsori continue. Stratul de zăpadă a depășit local 30 de centimetri și a ajuns la 48 de centimetri la stația meteorologică București-Filaret.
