Româncele au doborât recordul la numărul de ore lucrate săptămânal. Ele muncesc 78 de ore, în timp ce în celelalte ţări europene reprezentantele sexului frumos se limitează la 60 de ore.
Femeile din România muncesc cel mai mult din Europa. Un studiu realizat de Fundaţia Europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă, „Living and Working in Europe”, relevă faptul că româncele lucrează 78 de ore pe săptămână, în timp ce bărbaţii depăşesc rar pragul de 60 de ore. În celelalte ţări ale Uniunii Europene, reprezentantele sexului frumos muncesc 60 de ore săptămânal, spre deosebire de bărbaţi, care se limitează la 55 de ore. Deşi bărbaţii petrec la locul de muncă mai multe ore decât femeile, acestea continuă să muncească, şi după terminarea programului, acasă. Cel puţin trei ore pe zi în bucătărie
În cele mai multe cazuri, creşterea copiilor revine femeii, astfel că micuţii români petrec în compania mamei de patru ori mai mult timp decât cu tatăl, adică 12 ore comparativ cu 4, în timp ce în Olanda sau în Ţările Scandinave timpul pe care o mamă îl alocă copilului scade la jumătate.
Treburile casnice - gătit, spălat, curăţenie - îi revin tot femeii, cărora le alocă cel puţin trei ore zilnic şi 29 săptămânal, potrivit Barometrului de Opinie Publică realizat de Fundaţia Soros, care mai arată că bărbaţii cred că partenerele lor petrec minimum 30 de ore desfăşurând aceste activităţi.
În plus, o treime dintre femei consideră că fac mai multe sacrificii, comparativ cu un sfert dintre bărbaţii chestionaţi.
Studiul „Living and Working in Europe” mai relevă că 76% dintre femei se ocupă zilnic de treburile casnice, spre deosebire de 23% dintre parteneri. În plus, românii alocă un timp dublu îngrijirii adulţilor cu probleme, faţă de olandezi sau scandinavi.
„Nu mai am timp de altceva”
Miruna Onescu are 44 de ani şi locuieşte în Bucureşti. Programul său de lucru începe dimineaţa la ora 8.00 şi se termină la ora 16.00, însă munca ei continuă şi după job. În drum spre casă, femeia se opreşte la supermarket pentru cumpărături, iar odată ajunsă la domiciliu găteşte şi face teme cu Mihai, băiatul său de 10 ani, elev în clasa a IV-a.
Toate aceste activităţi îi răpesc femeii alte 3 ore, iar odată ce le termină, ziua este aproape încheiată. „De multe ori, până când îmi termin treaba, se face 8.00-9.00 seara. Nu mai am timp de altceva”, explică aceasta. Nici weekendul nu este mai lejer, iar Miruna declară sâmbăta ca zi de „şmotru”: cumpărături, spălat, curăţenie şi mâncare, adică ceea ce nu a apucat să facă în timpul săptămânii, activităţi pe care nu le termină mai devreme de ora 14.00. Abia apoi femeia poate vorbi de timp liber, deşi „se mai găseşte ceva de făcut prin casă”.
Nicoleta Matei lucrează 4-6 ore pe zi la o societate din Bucureşti care închiriază spaţii comerciale. Restul zilei îl petrece având grijă de Alex, băiatul său de 2 ani şi 2 luni, şi cu treburile casnice. Acestea îi ocupă Nicoletei Matei 2-3 ore pe zi, iar gătitul, o dată la două zile, încă pe atât. Soţul o ajută doar în weekend, când face cumpărături şi petrece timp cu cel mic. Responsabilităţile casei se împart cu partenerul
Specialiştii consultaţi de EVZ sunt de părere că, în România, problemele apar, în primul rând, din cauza educaţiei şi a mentalităţii. În plus, la noi în ţară există un decalaj de modernitate şi încă se simte destul de pregnant faptul că valorile tradiţionale nu au dispărut.
„România este o ţară care merge în virtutea inerţiei. Femeile nu au descoperit că responsabilităţile casei şi creşterea copiilor se împart împreună cu soţul”, consideră psihologul Adriana Dragoş.
„Femeile au fost educate să muncească, nu-şi pot imagina o altfel de viaţă. Este posibil şi ca unii bărbaţi să fie mai comozi, iar femeia acceptă. Aşa am fost educaţi. Dacă un bărbat este obişnuit să nu facă nimic, va pretinde acelaşi lucru şi de la soţia sa”, adaugă psihoterapeutul Carmen Toader. La rândul său, sociologul Ovidiu Voicu susţine că societatea românească a rămas în urmă cu schimbarea şi este nevoie de o reaşezare a acesteia, după alte principii: „Femeia şi-a păstrat rolul tradiţional, dar a fost încadrată şi în câmpul muncii. Modernul s-a suprapus peste tradiţional şi s-a ajuns la situaţia de acum, când aceasta este angajată şi se ocupă şi de gospodărie”.
EFECTE. Lipsa unui parteneriat în cuplu
duce la certuri şi reproşuri
„Bărbatului i se poate impune”
În ţările europene dezvoltate, traseul unei familii este înţeles şi asimilat de fiecare individ, care cunoaşte drepturile şi obligaţiile care-i revin. Este vorba aici de un alt nivel de civilizaţie şi de un alt mod de a percepe lucrurile.
Soluţii există însă şi în România. Specialiştii vorbesc de o împărţire a sarcinilor casnice, a parteneriatului în cuplu, inclusiv sarcini date copiilor.
„Bărbatului i se poate impune să ducă gunoiul sau să facă cumpărăturile”, susţine psihoterapeutul Carmen Toader. Psihologul Adriana Dragoş consideră că femeile trebuie să ştie că au şi drepturi, nu numai obligaţii. „Dacă eu mă respect pe mine, îi impun şi celuilalt să mă respecte”, susţine aceasta.
De exemplu, Violeta Mihai este din Bucureşti, are două fete de 17 şi 12 ani şi a instituit în familie „diviziunea muncii”. Soţul „face ce ştie el mai bine, aduce bani în casă”, iar treburile casnice le împarte cu copiii. „Le sun de la birou şi le spun ce au de făcut. Când ajung acasă, îmi ia cel mult o oră să pregătesc masa”, spune femeia. Violeta adaugă că în casă se face curăţenie şi se spală „prin rotaţie”.
În plus, românii pot apela la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru a solicita ajutor. De exemplu, la un centru de zi gratuit, unde copilul se odihneşte şi îşi face temele.
Reţeaua de suport social este extinsă, inclusiv pentru persoanele divorţate: femeia are o familie, părinţi, fraţi, familia fostului soţ, care o pot ajuta să crească copilul dacă doreşte şi dacă vrea să aibă o relaţie amiabilă cu aceştia, conchid specialiştii. "Multe femei nu ştiu unde şi cum să caute soluţii. Dacă nu fac asta, la un moment dat se vor simţi copleşite şi vor spune «nu pot»." - Adriana Dragoş, psiholog
