International
Fantoma Războiului Rece revine. NATO își pregătește contraatacul în fața Rusiei lui Putin
Summit NATO. Sursa foto: Platforma X
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Miniștrii apărării din statele membre NATO s-au reunit miercuri și joi la Bruxelles, în cadrul ultimei întâlniri oficiale înainte de summitul anual al alianței, programat pentru 21–22 iunie la Haga.
Noile obiective ale NATO
Pe agenda discuțiilor s-au aflat noile obiective de capabilitate militare, ajustate în funcție de planurile operaționale convenite la summitul de la Vilnius din 2023, în contextul intensificării tensiunilor cu Federația Rusă și al incertitudinilor strategice generate de actuala administrație americană.
Potrivit unui oficial NATO de rang înalt, noile obiective sunt „esențiale pentru reconstrucția capacității colective de apărare și descurajare a alianței” și reflectă o schimbare majoră de paradigmă: pentru prima dată, planurile operaționale acoperă în mod direct întreg teritoriul european.
„Acest efort nu este despre reluarea structurilor Războiului Rece, ci despre investiții clare în următorii cinci până la zece ani, pentru ca Rusia să înțeleagă costul unei eventuale agresiuni”, a declarat sursa.
Fiecare membru NATO va primi sarcini specifice
Noile obiective presupun investiții semnificative în echipamente, infrastructură, personal și exerciții militare. Oficialii au subliniat că fiecare stat membru va primi ținte specifice, în funcție de rolul său în cadrul planurilor operaționale aprobate.
„Este un moment istoric pentru NATO, care dovedește că adaptarea la realitățile actuale de securitate este nu doar posibilă, ci și imperativă”, a comentat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Un alt punct major de pe agendă a fost propunerea controversată privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Președintele american Donald Trump a sugerat dublarea pragului actual de 2% din PIB la 5%, depășind nivelul de cheltuieli al oricărui stat membru în prezent.
Deși inițial întâmpinată cu scepticism, propunerea pare să câștige teren. Rutte a propus o formulă de compromis: 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura de transport sau securitatea cibernetică, cu termen de implementare până în 2032.
„Este o dezbatere legitimă. Dar ceea ce contează cu adevărat este să legăm investițiile de nevoile reale ale apărării, nu doar de procente simbolice”, a declarat Rutte în cadrul conferinței de presă de joi. Potrivit secretarului american al apărării, Pete Hegseth, aliații sunt „aproape de un consens” privind noul prag.
Tensiunile internaționale, tot mai mari
Tensiunile internaționale s-au acutizat și pe fondul atacului cu drone lansat de Ucraina asupra mai multor baze aeriene din Rusia, într-o operațiune denumită „Pânza de păianjen”. Atacul, desfășurat cu patru zile în urmă, a provocat daune semnificative flotei ruse de bombardiere, fără a se înregistra victime.
Oficialii NATO au refuzat să comenteze direct reacția președintelui Trump, care a discutat ulterior telefonic cu Vladimir Putin și a evitat să condamne explicit atacurile rusești asupra Ucrainei. Cu toate acestea, miniștrii britanic și german ai apărării au lăudat acțiunea Ucrainei, numind-o „impresionantă și eficientă”.
Pe fondul temerilor tot mai mari privind o posibilă ofensivă rusă asupra statelor baltice până în 2029, mai mulți lideri europeni cer trecerea forțelor armate la un nivel de „pregătire pentru luptă”. Germania și Marea Britanie au anunțat recent planuri de revizuire strategică a politicilor lor de apărare, iar un raport al Atlantic Council avertizează că NATO nu va putea apăra eficient teritoriul baltic în lipsa unei contribuții decisive a SUA.
Summitul de la Haga se anunță, astfel, un moment de cotitură pentru alianță: cu o Europă care își reevaluează capacitățile de apărare și cu o Americă mai puțin previzibilă, unitatea NATO și angajamentul colectiv sunt puse la încercare într-un mod fără precedent de la finalul Războiului Rece.
