Expertiză incendiară în dosarul lui Sorin Strutinsky

La ultimul termen al dosarului a fost depusă o expertiză care constată multe vicii ale transcrierii înregistrărilor de la dosar

Tribunalul Constanţa a rămas în pronunţare la al 48-lea termen, şi ultimul pe fond, al dosarului în care omul de afaceri Sorin Strutinsky – apropiat al lui Radu Mazăre – este judecat pentru trafic de influenţă, după ce în perioada 2009-2014 a „zeciuit” firme din judeţ, pentu a ţine deschis „robinetul” de bani de la Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL). Judecătorii vor da soluția pe fond în data de 29 noiembrie.

„Până mai facem un hotel”

Potrivit procurorilor, peste 2 milioane de euro ar fi obţinut Sorin Strutinsky din astfel de „combinaţii”, banii ajungând în conturile unor firme controlate de acesta prin apropiaţi sau interpuşi. Numai că ultimul raport depus în cadrul procesului ar putea arunca în aer întreg dosarul, după ce un expert tehnic judiciar a constatat „discontinuităţi şi inexactităţi de transcriere în înregistrările ambientale”, care au făcut ca o sintagmă din înregistrare, spre exemplu, „până mai facem socoteli” să fie greşit consemnată în transcript „până mai facem şi un hotel”, iar un banal „nu ştiu” s-a transformat în „cinci sute de mii”.

Live Text. Referendumul a trecut. Republica Moldova vrea în Europa

Legea „meteo”. De ce riști amendă dacă nu-ți pui anvelopele de iarnă acum

Expertul face referire la jurisprudenţa europeană, în a cărei optică probele digitale sunt fragile, susceptibile de alterare, existând mereu posibilitatea ipotetică de viciere a lor prin adăugiri, ştersături sau distorsionări.

„Din acest motiv orice rupere sau prezentare lacunară a lanţului de custodie creează suspiciunea că probele au fost alterate sau înlocuite. Dovada continuităţii lanţului de custodie demonstrează că proba prezentată în faţa instanţei este aceeaşi cu cea care a fost colectată”, scrie în raport expertul tehnic Laurenţiu Scopelitis. Expertul face referire la lucrarea „Interpol Review on Forensic Speech and Audio Analysis” (n.r.- Referatul Interpol cu privire la tehnicile de analiză audio), apărută în 2001, potrivit căreia „este cunoscut faptul că tehnica digitală permite intervenţii computerizate greu sau în unele situaţii chiar imposibil de depistat, dacă sunt făcute de persoane competente”.

Eliminarea unui fragment ridică suspiciuni Una dintre problemele depistate la interceptările ambientale depuse de procurori la dosarul lui Strutinsky e că „nu se poate verifica şi nu se poate confirma autenticitatea copiilor de lucru existente pe mediul de stocare optic analizat în raport cu înregistrarea originală”.

Mai mult, una dintre convorbirile ambientale ar fi fost segmentată „în mod inutil şi nejustificat” . „Segmentările nu urmează şi nu sunt rezultatul unei logici a desfăşurării dialogului sau al unei necesităţi impuse de coerenţa semantică a dialogului dintre cei doi interlocutori”, scrie expertul în raport, arătând că între prima şi a doua secţiune lipseşte o bucată de aproximativ 35 de minute.

„Unul dintre aceste fragmente fiind eliminat, ridică suspiciuni rezonabile privind autenticitatea copiilor puse la dispoziţie sub raportul provenienţei, integrităţii şi acurateţei respectivelor copii”, susţine expertul.

Ipotetic, există posibilitatea alterării

Acesta a analizat şi cât a trecut de la momentul interceptării efective şi până la copierea acesteia pe CD, constatând că trecuseră mai bine de patru ore. „O durată mare de timp scursă (...) conduce aproape întotdeauna la suspiciuni în ceea ce priveşte autenticitatea înregistrărilor, deoarece se impune raţionamentul că, în intervalul de timp constatat drept diferenţă, s-ar fi putut produce modificări. (...) Ipotetic există posibilitatea tehnică de a se opera alterări, distorsionări, inserări de voci, adăugiri, ştersături”, conchide expertul care apoi procedează la prezentarea diferenţelor găsite între înregistrări şi transcriptul acestora, unele flagrante.

​

Cum a devenit „să negociem” din înregistrări „să recuperezi banii băgaţi în MCL” în dosar

Raportul expertului identifică mai multe transcrieri greșite ale unor fragmente de înregistări. Reproducem unele dintre ele, cele mai relevante.

„Acuzaţiile procurorilor DNA

● În cursul anului 2009, Strutinsky a pretins de la un denunțător o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de denunțător, în baza a trei contracte încheiate cu DADL.

● În schimbul sumelor de bani pretinse, Strutinsky, prevalându- se de influenţa exercitată asupra funcţionarilor DADL şi asupra mnistrului Mediului de la acea vreme, a promis că îi va determina să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata preţului către societatea comercială respectivă.

● În perioada 2009 - 2012, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător suma totală de 1.286.958,17 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii reprezentate de denunţător în conturile bancare ale societăţilor comerciale indicate de Strutinsky

● Urmărind obţinerea banilor, Strutinsky i-a determinat pe reprezentanţii societăţii denunţătorului şi pe cei ai firmelor pe care le controla să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăţilor corespondente şi justificarea acestora în evidenţele contabile.

Dosarul Strutinsky, după cinci ani de interceptări pe siguranţă naţională

În data de 4 octombrie, Comisia de control al SRI l-a audiat pe omul de afaceri Sorin Strutinsky în legătură cu informaţiile potrivit cărora DNA a desemnat două unităţi ale SRI ca beneficiari secundari ai interceptărilor, în cadrul dosarului care îi vizează pe Radu Mazăre şi pe Strutinsky.

Acesta a susţinut înainte de a fi audiat de Comisia SRI, că a fost interceptat timp de cinci ani, de către „binomul SRI-DNA”, în baza unor madate pe siguranţă naţională.

Sub lupa „Binomului SRI-DNA”

„Am un set de documente pe care vreau să le depun astăzi în Comisia SRI referitor la toată perioada aceasta 2009-2015 în care am fost supus unor măsuri de supraveghere din partea binomului SRI-DNA. Sunt mandatele pe siguranţă naţională obţinute pe Legea 535, raportat la Legea 51, articolul 3 , literele f şi l, obţinute începând cu 28.04.2009, cel puţin acestea sunt în posesia mea, care au continuat timp de patrucinci ani de zile”, a spus Strutinsky.

„Ulterior, din aceste convorbiri, probabil, s-au identificat martori vulnerabili... Timp de cinci ani de zile m-au interceptat zi de zi, audio, video, foto, emailuri, absolut tot şi, după care, mi-a inventat nişte dosare DNA-ul cu ajutorul unor martori vulnerabili sau chiar cu oameni sub acoperire”, a adăugat omul de afaceri.

El a spus că este vorba de mandate de interceptare şi mandate de supraveghere emise la cerea PÎCCJ, pe când Kovesi era „procuror-şef la cererea SRI-ului”.

Interceptat pe legea siguranţei naţionale

Omul de afaceri a precizat că nu a avut niciodată vreo calitate într-un dosar de siguranţă naţională.

„Nu ştiu să fi făcut fapte care să aibă legătură cu atingerea acestui drept al României, de siguranţă naţională, nu mi s-a comunicat nimic. Am constatat că am fost urmărit din dosare publice deja şi cer Comisiei, care e singura care poate interveni într-o formă sau alta, să clarifice implicarea SRI-ului în această activitate de urmărire penală pe care eu o consider evidentă”, a spus Strutinsky. El a precizat că „probele” aflate în posesia sa sunt din dosare publice.

„Sunt din dosare publice, abia acum anumite dosare au ajuns în instanţă şi am putut avea acces la ele, unele sunt din dosarele mele”, a spus Strutinsky.

Comisia SRI l-a audiat pe Sorin Strutinsky după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora SRI a fost beneficiar secundar al interceptărilor în dosarul Mazăre-Strutinsky.Potrivit unor note transmise în decembrie 2014, ianuarie şi respectiv februarie 2015, către Serviciul tehnic al DNA, sunt desemnaţi beneficiari secundari ai informaţiilor obţinute de acest serviciu reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii. Beneficiarii secundari ai informaţiilor erau două unităţi SRI din Bucureşti şi Constanţa.

Laura Codruţa Kovesi FOTO: EVZ

Omul de afaceri susţine că Laura Codruţa Kovesi a comis o abatere disciplinară

Omul de afaceri Sorin Strutinsky a transmis către Inspecţia Judiciară o solicitare de cercetare prealabilă a Laurei Codruţa Kovesi, pe care o acuză că s-a implicat în activitatea de urmărire penală din dosarul său, dispunând ca „beneficiari secundari” două unităţi militare ale SRI.

O măsură profund ilegală

„Prin măsura implicării în anchetă a unităţilor SRI, Laura Codruţa Kovesi a facilitat acestui serviciu accesul la informaţii secrete de serviciu - dosarul fiind în faza de urmărire penală. (...) Totodată, această măsură profund ilegală şi abuzivă a făcut posibilă implicarea serviciului menţionat în identificarea de piste şi «strategii de anchetă», martori sub acoperire, etc”, se mai arată în plângerea înaintată de Sorin Strutinsky Inspecţiei Judiciare.

Omul de afaceri spune că prin acţiunile Laurei Codruţa Kovesi de a institui şi menţine SRI în anchetă ca „beneficiar secundar” al informaţiilor obţinute prin supraveghere tehnică, s-a ajuns la trimiterea sa în judecată în urma unei anchete viciate „prin împrejurarea că nu a fost făcută doar de organele de urmărire penală, ci şi de un serviciu fără atribuţii în acest sens”.

Strutinsky arată că Laura Codruţa Kovesi a ştiut că încalcă legea, respectiv că săvârşeşte o abatere disciplinară, a ştiut că îi încalcă omului de afaceri dreptul la viaţă privată, a vrut să intervină într-o anchetă penală în care nu avea nicio atribuţie, aflată la început, şi a urmărit să obţină „cu orice preţ” prin autorizare ca SRI să desfăşoare activitate de urmărire penală.

Dreptul la securitate juridică, încălcat

„Introducând, ca participant la anchetă, un serviciu secret căruia îi era interzisă expres această activitate, mi-a încălcat brutal dreptul la securitatea juridică, la apărare şi la viaţa privată. Atât eu, cât şi persoanele din jurul meu şi apărătorii aleşi fiind practic sub atenta dar profund nelegala supraveghere a SRI”, explică omul de afaceri.

Strustinsky susţine că procurorul şef al DNA a recurs la „o inovaţie procedurală deoarece calitatea de beneficiari secundari nu este consacrată procedural”.