Expert în securitate națională: Stoparea războiului ar însemna sinuciderea politică a lui Putin

Putin-Trump. Sursa foto: Facebook/The White House

Negocierile pentru pacea din Ucraina au acaparat scena internațională, iar unele voci sunt de părere că acestea ar putea ajunge în direcția așteptată. Hari Bucur Marcu, expert în securitate națională, spune că lumea nu poate înțelege adevăratele soluții pentru oprirea războiului din Ucrainei fără a lua în considerare câteva aspecte esențiale, adesea ignorate în discursul public. Expertul spune că una dintre realitățile importante este ipocrizia strategică a Kremlinului, tolerată de Occident. Rusia susține că are dreptul să controleze zonele din Ucraina unde locuiesc persoane vorbitoare de limbă rusă, pentru a le proteja.

De ce nu nu renunță Putin la plan

În realitate, afirmă Bucur Marcu, scopul Moscovei este să împiedice Ucraina să se apropie de Occident. Aceasta urmează un model folosit încă din anii 1990, când conflictele înghețate rămâneau sub controlul Moscovei, iar Europa nu intervenea pentru a le rezolva.

„De aceea nici acum nu se poate vorbi despre soluții de ostoire a îngrijorării kremlinezilor că vorbitorii de limbă rusă ar suferi chiar un genocid, pe mâna kievenilor. Deși asemenea soluții există și sunt la îndemâna celor implicați în conflictul armat, dar și a celorlalți actori internaționali, euro-atlantici”, arată Hari Bucur Marcu.

Expertul propune ca în regiunea Donbas să fie creat un spațiu special, aflat în interiorul granițelor recunoscute ale Ucrainei, dar fără armament greu sau arme individuale. În zonă ar urma să fie prezentă o forță internațională neutră, care să asigure ordinea și aplicarea legii, sub supraveghere internațională.

„Mă refer în principal la crearea unui spațiu de complementaritate în Donbas, unde cele două oblasturi să rămână în interiorul granițelor Ucrainei, cele recunoscute internațional și menționate în Memorandumul de la Budapesta, din 1994, dar să fie libere de orice armament greu dar și individual, urmând ca o forță multinațională, alta decât cea formată din ruși și ucraineni, să fie prezentă în acel spațiu, pentru a îndeplini misiuni de jandarmerie, adică de poliție înarmată”, explică el.

O variantă care ar liniști apele

Bucur Marcu susține că această abordare ar liniști temerile Rusiei legate de protecția vorbitorilor de limbă rusă și ar aduce beneficii reale locuitorilor, mult mai mari decât o administrație condusă de Moscova.

Potrivit lui Hari Bucur Marcu, protejarea drepturilor și libertăților locuitorilor din Donbas ar trebui să fie susținută internațional, inclusiv prin finanțarea bunurilor și serviciilor publice necesare, asigurată prin donații din partea celor mai bogați actori din Europa și Statele Unite.

„În plus, o implicare internațională în asigurarea drepturilor și libertăților individuale, pentru toți locuitorii din Donbas, ar presupune și o finanțare internațională a producției de bunuri publice aferente acelor drepturi și libertăți, sub formă de donații venite din partea celor mai bogați din Europa și din America”, mai spune Hari Bucur Marcu.

 Expertul spune că pretențiile Moscovei sunt nejustificate

O altă realitate ignorată este că vorbitorii de limbă rusă din Ucraina nu sunt neapărat ruși, ci adesea ucraineni sau moldoveni. Prin urmare, pretenția Moscovei de a controla acele comunități nu are justificare reală.

„Așa că pretenția Moscovei de a exercita, prin posesiune teritorială a localităților unde viețuiesc ei, o „protecție” rusească, asupra ucrainenilor vorbitori de limbă rusă nu se justifică mai mult decât s-ar justifica aceeași pretenție față de vorbitorii de limbă rusă din New Jersey, de pildă”, mai spune Hari Bucur Marcu.

În viziunea sa, protejarea drepturilor și libertăților locuitorilor din Donbas ar trebui să includă și o finanțare internațională a bunurilor și serviciilor publice necesare, asigurată prin donații din partea celor mai bogați actori din Europa și Statele Unite.

„În plus, o implicare internațională în asigurarea drepturilor și libertăților individuale, pentru toți locuitorii din Donbas, ar presupune și o finanțare internațională a producției de bunuri publice aferente acelor drepturi și libertăți, sub formă de donații venite din partea celor mai bogați din Europa și din America”, mai spune Hari Bucur Marcu.

Percepția lui Putin

Expertul subliniază că o realitate esențială pentru înțelegerea situației de securitate create de războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei este percepția lui Putin și a întregului establishment federal rus: Occidentul este văzut ca o amenințare existențială pentru întreaga Rusie, nu doar ca o invazie teritorială, ci ca o invazie civilizațională, mai ales de natură democratică.

„Pentru atenuarea aceste percepții, occidentalii au oferit Moscovei ce instrumente de cunoaștere instituțională au putut să conceapă”, adaugă el.

Hari Bucur Marcu spune că, pentru a atenua aceste temeri, occidentalii au creat o serie de instrumente de cooperare și transparență, precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, mecanisme de inspecții și controale privind armamentele și activitățile militare, comisii comune pentru dezbateri și Consiliul NATO-Rusia, prin care Moscova putea adresa orice subiect de interes și primi răspunsuri verificabile

În ciuda acestor eforturi, expertul notează că Putin a răspuns prin ostilitate deschisă, ignorând mecanismele instituționalizate de încredere și cooperare, și a declanșat războiul de agresiune asupra Ucrainei, pe care l-a prezentat de la început ca un conflict al rușilor cu întregul Occident.

Liderul rus a avut cadrul ideal pentru a acționa

Hari Bucur Marcu subliniază că viitorul Federației Ruse nu mai depinde de Kremlin în contextul ordinii mondiale actuale.

El atrage atenția că Putin nu ar fi lansat agresiunea asupra Ucrainei și nu ar fi comis crime de război dacă instituțiile internaționale ar fi funcționat corespunzător.

„Ar mai fi de menționat și realitatea că viitorul Federației Ruse nu mai este proiectat de la Kremlin în contextul actualei ordini mondiale internaționale. Din contră. Putin nici nu ar fi agresat militar Ucraina, nu ar fi comis crimele de război și crimele împotriva umanității pe care le-a comis sau le-a patronat din înalta sa funcție federală, dacă ar fi contat că ordinea actuală mondială, cu toate instituțiile ei, ar mai fi în vigoare, la finalul agresiunii”, consideră el.

Culisele întâlnirii din Alaska

Expertul mai spune că gesturile simbolice ale americanilor din Alaska, de la întâmpinarea pe covorul roșu până la conferința de presă comună, transmiteau mesajul că Putin ar putea beneficia de o amnistie dacă ar decide să revină ca actor acceptat pe scena internațională.

„Adică, americanii l-au făcut pe Putin să vadă cum ar fi, în actuala ordine mondială, dacă el ar opri totuși agresiunea, înainte de obținerea victoriei (care este oricum din ce în ce mai improbabilă). Sau, altfel spus, i s-a sugerat simbolic lui Putin că ar putea beneficia de o oarecare amnistie, dacă decide să redevină un actor frecventabil, al Lumii de azi”, arată expertul.

Bucur Marcu consideră însă că oprirea războiului înainte ca vreuna dintre părți să obțină victoria ar echivala pentru Putin cu o sinucidere politică.

În opinia sa, Rusia nu va renunța la agresiune decât dacă i s-ar oferi totul: teritorii ucrainene, dezarmarea Ucrainei și a NATO, imunitate pentru crimele oficialilor și militarilor ruși, ridicarea sancțiunilor și sprijin economic — scenariu pe care expertul îl consideră imposibil de realizat.

„Doar că toate aceste realități, la care se adaugă observația făcută de mine acum câtva timp, cum că oprirea războiului înainte de victoria vreuneia dintre părți ar însemna pentru Putin sinuciderea lui politică”, mai spune Hari Bucur Marcu.