Exclusiv. Zvonuri și betoane. Cum arată, în realitate, siguranța marilor baraje din România

sursa: arhivă EVZ

În ultimele luni, în spațiul public au apărut tot mai des temeri legate de siguranța marilor baraje din România. Se discută despre vechimea lor, despre lucrări amânate, despre riscuri în caz de cutremur sau inundații și, mai ales, despre scenarii extreme, despre demolări, abandonări sau scoateri din funcțiune. 

În cadrul unei solicitări transmise reprezentanților, Hidroelectrica, cel mai mare administrator de baraje din țară, aceștia au anunțat că nu există planuri de demolare, dar există lucrări de modernizare, evaluări tehnice periodice și o legislație strictă care reglementează inclusiv scenariile extreme.

Există planuri de demolare a barajelor?

Oficialii de la Hidroelectrica au subliniat că, în prezent, „nu există niciun ordin, proiect de ordin sau procedură internă” care să prevadă demolarea totală sau parțială a unor baraje sau lucrări hidrotehnice aflate în exploatare.

Totuși, reprezentanții companiei precizează faptul că „abandonarea sau demolarea unui baraj este un proces legal strict reglementat”, care nu ține de decizii arbitrare sau administrative luate peste noapte. 

Dacă, la un moment dat, un baraj ar deveni inutil, periculos sau imposibil de reabilitat, intervenția ar trebui să respecte legislația din domeniul construcțiilor, al gospodăririi apelor și al protecției mediului.

În acest sens, în vara anului 2025 a intrat în vigoare o procedură națională, NTLH-033, aprobată de Ministerul Mediului, care stabilește pașii pentru „conservarea, postutilizarea sau abandonarea barajelor”. Statul român are, teoretic, un „plan de avarie” pentru situații excepționale, dar asta nu înseamnă că el este aplicat în prezent.

Barajul Vidraru, golire controlată, dar fără riscuri structurale

Potrivit reprezentanților Hidroelectrica, barajul Vidraru este sigur. Ultima evaluare a stării de siguranță, realizată în mai 2025 și avizată de comisia CONSIB din cadrul Ministerului Mediului, arată că barajul „îndeplinește toate cerințele de siguranță: rezistență structurală, comportare la viituri mari și stabilitatea terenului pe care este construit”.

Golirea controlată a lacului, programată între august 2025 și martie 2026, „nu este un semn de pericol”, ci o etapă necesară pentru lucrări de retehnologizare. Mai exact, se intervin asupra unor componente esențiale din corpul barajului, prizele de apă și golirile de fund, elemente care permit controlul debitului și funcționarea centralei hidroelectrice.

Autorizația de funcționare în condiții de siguranță pentru Vidraru este valabilă până în 2032, iar oficialii de la Hidroelectrica au declarat pentru Evenimentul Zilei că nu există planuri de dezafectare sau abandon.

Barajul Bicaz și reparații punctuale

Și în cazul barajului Bicaz evaluările tehnice indică „o stare de siguranță corespunzătoare”. Ultima expertiză completă a fost realizată în 2018, iar autorizația de funcționare este valabilă până în iulie 2026.

Nu sunt programate goliri controlate sau modernizări majore, însă în 2026 sunt prevăzute „lucrări de reparații pentru stoparea unor infiltrații apărute într-o galerie de vizitare internă”. Aceste intervenții sunt descrise ca „lucrări punctuale, de întreținere, nu ca semne ale unei degradări structurale grave”.

„Categorii de risc” sau „categorii de importanță”?

Una dintre confuziile frecvente din spațiul public ține de așa-numitele „categorii de risc” ale barajelor. Hidroelectrica atrage atenția că, din punct de vedere tehnic, termenul de „categorie de risc” nu este utilizat în practica inginerească.

În schimb, barajele sunt clasificate după categoria și clasa de importanță, criterii care țin cont de mărimea construcției, de volumul de apă reținut, de impactul potențial asupra populației și infrastructurii în caz de avarie.

Hidroelectrica administrează în total 116 baraje, dintre care 15 sunt considerate de importanță excepțională, 76 de importanță deosebită, 24 de importanță normală și unul de importanță redusă.

De menționat că această clasificare nu indică faptul că un baraj este „periculos”, ci cât de mari ar fi consecințele unui incident ipotetic și, implicit, cât de strict este regimul de monitorizare și control.

De asemenea, potrivit răspunsului primit de la reprezentanții companiei, toate cele 116 baraje administrate de Hidroelectrica au autorizație valabilă de funcționare. Aceste autorizații se acordă pe perioade limitate și sunt condiționate de evaluări tehnice, expertize și avize ale autorităților competente.

Barajele României, situația la zi

Din documentele oficiale reiese că România nu se află, în acest moment, în fața unui val de demolări sau abandonări de baraje. 

Marile lucrări hidrotehnice sunt monitorizate, evaluate periodic și, acolo unde este cazul, supuse unor intervenții de modernizare sau reparații.