Cărțile de identitate electronice. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Noile cărți electronice de identitate, eliberate în prezent în România, nu mai afișează adresa de domiciliu. Informația este stocată în cipul încorporat în document și este protejată de un PIN.
Și, cum bugetarii din România s-au obișnuit să te pună se le aduci hârtii de la alți bugetari, pentru că instituțiile nu comunică între ele, ci trebuie să fie cetățeanul care le plătește și curier între ele, români se lovesc de un coșmar birocratic atunci când trebuie să demonstreze unde locuiesc.
Coșmarul legat de noile cărți de identitate electronice
Noile cărți electronice de identitate eliberate în România afișează mai puține informații pe suportul fizic comparativ cu vechile buletine, lucru care a stârnit deja nemulțumiri în rândul românilor. Una dintre cele mai importante schimbări este lipsa adresei de domiciliu.
Cei de la Evidența Persoanelor susțin că măsura a fost gândită pentru a simplifica procesul atunci când o persoană își schimbă domiciliul. În loc să solicite un act de identitate nou, cetățeanul poate actualiza doar datele din cip, în format digital.
Buletin vechi. Sursa foto: Arhiva EVZ
„Adresa de domiciliu și cea de reședință, dacă s-a solicitat reședința, acestea se înscriu doar electronic, în suportul de stocare”.
Ar fi o soluție la îndemâna cetățeanului, mai susțin cei de la Evidența Populației, deși nu e clar de ce nu se renunță, pur și simplu, la menționarea adresei în actele de identitate, așa cum s-a propus la un moment dat.
„În primul rând, toți trebuie să regândim modul în care interacționăm cu cartea electronică de identitate”, a declarat Cătălin Giulescu, director DGEP, în exclusivitate pentru EvZ.ro.
Instituțiile nu au cititoare
Cele mai multe instituții publice și private nu au cititoarele speciale necesare pentru a accesa datele din cip. Așa că, dacă un bugetar vrea să te pună să-ți dovedești adresa de domiciliu - sigur, în loc să o verifice el în bazele de date ale statului, pe baza CNP - trebuie să faci tu, cetățeanul care plătește toate aceste instituții, tot felul de operațiuni.
Așa că verificarea unor informații esențiale, cum ar fi adresa de domiciliu, devine imposibilă în primării, farmacii, cabinete de avocatură sau alte locuri unde acest detaliu este cerut.
Cârpeală românească cu noile cărți electronice de identitate
Pentru moment, singura variantă pentru cei care trebuie să facă dovada adresei de domiciliu este să descarce un document de pe platforma Ministerului Afacerilor Interne.
„Până la soluționarea tuturor problemelor pe care le întâlnim astăzi, și recunoaștem că ele există, atât în ceea ce privește dotarea instituțiilor publice, cât și a celor private care furnizează servicii cu cititor pentru cărți de identitate, cetățenii pot să își genereze certificat de atestare a domiciliului electronic. Soluția este integrată în hub-ul de servicii al MAI (hub.mai.gov.ro)”, a subliniat chestorul Cătălin Giulescu.
Cetățenii pot descărca documentul din hub-ul MAI, fie prin contul Ghișeul.ro, fie direct de pe site-ul instituției.
„Hub-ul poate fi accesat prin ghiseul.ro sau direct. Ghiseul.ro este doar o interfață intermediară prin care poate fi accesat hub-ul. Se creează un cont”, a explicat reprezentantul DGEP, exclusiv pentru EvZ.ro.
Adresa, protejată de un PIN
Chestorul Cătălin Giulescu atrage atenția că, în cartea electronică de identitate, adresa de domiciliu este protejată printr-un PIN și poate fi accesată doar cu acordul titularului. Totuși, susține el, obligativitatea certificatului de atestare a domiciliului anulează exact acest mecanism de protecție.
„Pe de altă parte, în cartea electronică de identitate, informația referitoare la domiciliu este protejată de un PIN. Asta înseamnă că ea devine accesibilă numai dacă titularul acceptă să dezvăluie această informație. Ori, prin impunerea acelui certificat de atestare a domiciliului, se anulează această funcție de protecție pe care ți-o oferă cartea electronică de identitate”, a mai spus chestorul Cătălin Giulescu, în exclusivitate pentru EvZ.ro.
Persoanele care nu își declară adresa de domiciliu pot obține doar un document provizoriu. De altfel, regula era valabilă și înainte de trecerea la noile cărți de identitate cu cip.
„Până în momentul acesta nu s-a schimbat nimic în privința acestei categorii de persoane. Există niște demersuri, sperăm ca până în toamnă să existe o soluție și pentru această categorie de persoane. Până în prezent nu s-a modificat nimic”, a explicat directorul DGEP.
Obligațiile furnizorilor de servicii
Directorul DGEP spune că atât instituțiile publice, cât și firmele private trebuie să aibă cititoare pentru noile cărți electronice de identitate. El subliniază că acest sistem funcționează deja în restul Uniunii Europene, însă în România încă există reticență.
„Toți furnizorii de servicii, nu contează că sunt de stat sau privați, trebuie să se doteze cu cititoare de cărți electronice de identitate. Acest mecanism este generalizat la nivelul Uniunii Europene, iar noi ne opunem, vrem hârtie. De aceea, noi toți trebuie să ne schimbăm modul în care gândim și modul în care interacționăm cu cartea electronică de identitate”, adaugă directorul DGEP.
Mai mult, el subliniază că nu este sarcina cetățeanului să facă dovada adresei.
„Nu este sarcina cetățeanului să facă dovada adresei. Trebuie ca autoritățile publice și furnizorii de servicii să se doteze cu cititoare de act electronic. Acestea nu sunt numai pentru cartea electronică românească, sunt utilizate în toate statele membre ale Uniunii. Într-adevăr, suntem într-o perioadă de tranziție în care încercăm să îi determinăm atât pe cetățeni, cât și pe furnizorii de servicii să înțeleagă modalitatea de interacțiune cu cartea electronică de identitate”, a încheiat chestorul Cătălin Giulescu.
