În urmă cu aproape 20 de ani, un spion a fost arestat la Sibiu: Traian Perlog, un român racolat de serviciul secret german. Fugit în Germania, pe vremea comunismului, el a fost trimis în țara nostră, în 1990, pentru a crea o rețea de spionaj. Înainte de a fi prins, agentul a reușit să obțină informații secrete despre unitățile militare și fabricile de armament din Transilvania. Citiți în ediția de mâine a Evenimentului zilei cum a trăit, după eliberarea din închisoare, Traian Perlog, cum a fost anunțată moarta sa în Parlamentul României și ce ne-au povestit vecinii și cunoscuții săi despre cum a așteptat spionul, până în ultima clipă, „banii de la statul german”.

În Sibiu, urbea din inima Transilvaniei, „Evenimentul zilei” a dat de urma primului român condamnat, în anul 1995, pentru trădarea intereselor naționale. Fost angajat al Uzinei Mecanice Mârșa, celebra fabrică de armament, Traian Perlog a murit în anul 2009, în condiții suspecte, la vârsta de 70 de ani, în Alba Iulia.

Recrutarea

Plecat ilegal din țară în anul 1987, el fusese racolat într-un lagăr din Germania, de un spion neamț. După 1990, el a fost trimis în România cu misiunea de a crea o rețea de spionaj și să racoleze ofițeri ai Armatei și „deținători de date secrete” din instituții publice și fabrici de armament din Transilvania.

SRI: spionaj militar

Primele date despre agentul secret le-am găsit într-un document, vechi de 19 ani, al Serviciului Român de Informații (SRI). În Raportul „Referitor la îndeplinirea atribuțiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informații pentru realizarea si gu ranței naționale – octombrie 1994-septembrie 1995” se preciza că un anume Traian Perlog, născut la Iași și domiciliat în Sibiu, a fost recrutat de „un important serviciu de spionaj” pentru a crea o rețea de culegere de informații despre planuri de luptă, armament, contracte militare ale unor unități militare din Transilvania.

Cazul „Bran”, cum a fost denumit de către ofițerii de la Contraspionaj, a fost „muncit” timp de patru ani, între 1990 și 1994. Povestea lui a ieșit la iveală, abia anul trecut, scrisă de către generalul de brigadă (r) Constantin Șerban, în revista „Vitralii- Lumini și Umbre” a cadrelor militare în rezervă din SRI.

Ofițer al Armatei, prevenit de SRI

Foști ofițeri SRI, care au lucrat la acest caz, au dezvăluit că măsurile informativ- operative întreprinse au avut un grad ridicat de dificultate. Au presupus combinații, jocuri operative, înregistrare video și audio ale principalelor momente. Cei doi ofițeri din compartimentul de contraspionaj de la Sibiu, împreună cu șeful secției și adjunctul acestuia au fost coordonați de un ofițer de la comanda unității centrale de contraspionaj care le-a pus la dispoziție mijloace speciale de înregistrare de înaltă performanță. În timpul anchetei, pe baza unei semnalări trimise de SRI ofițerilor de contraspionaj militar din acea perioadă, s-a prevenit racolarea de către „Bran” a unui tânăr ofițer de la o unitate militară dintr-un județ învecinat cu Sibiul.

Racolat în lagăr de „cetățeanul german Wolf”

Documentele SRI arată că „Bran”, pe numele real Traian Perlog, s-a născut în anul 1939, în Iași. El a fost student la Facultatea de Agronomie din Iași, fiind exmatriculat in anul IV de studii. Perlog a urmat, apoi, Școala Tehnică de Topometrie. A plecat clandestin din România, în anul 1987, în Germania. Înainte de a se stabili în străinătate, el fusese condamnat penal pentru delapidare. În Sibiu, vecinii lui au declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că a lucrat la Uzina Mecanică Mârșa, un obiectiv militar secret, unitate în care fostul dictator Nicolae Ceaușescu investise peste 100 de milioane de dolari pentru fabricarea de tancuri și transportoare blindate.

Ofițerii de contrain formații spun că, în calitatea sa de topometrist, el avusese acces în obiective cu producție de apărare și unități militare, unele speciale, amplasate pe raza județului Sibiu. De asemenea, își făcuse multe relații amicale printre cadre militare, personal din conducerea unor fabrici de armament și, parțial, cu oameni din structurile serviciilor de informații și ale poliției locale. Ca urmare a statutului său profesional, „Bran” cunoscuse date confidențiale de interes economic și militar.

Condamnarea: 8 ani

După stabilirea în străinătate, „Bran” a fost contactat de către agenții serviciului secret german. Detaliile racolării lui Perlog le-am descoperit în hotărârea Curții de Apel Alba Iulia, care l-a condamnat, în 1995, la opt ani de închisoare pentru spionaj. În motivarea instanței se arată că „într-unul din lagărele germane a fost racolat de cetățeanul german Wolf, care i-a cerut să îi procure și să îi transmită orice date ce privesc capacitatea de apărare a Romaniei, privind amplasamentele militare, locurile și punctele strategice, tipurile de armament fabricat la Mârșa, efectivele militare și orice date referitoare la persoane ce îndeplineau funcții de coordonare militară sau în cadrul securității statului”.

Pentru aceste servicii, lui „Bran” i s-au oferit „însemnate avantaje materiale, financiare”, respectiv un autoturism și sumele de 20.000 mărci germane (DM), iar apoi 40.000 DM.

Obiectiv al spionului: „Afinități politice ale cadrelor de comandă”

Din anchetă a reieșit că, în luna ianuarie 1990, „Bran” a fost trimis cu sarcini informative în România, stabilindu- se cu domiciliul în Sibiu. Activitatea sa informativă, din perioada 1990-1994, documentată de SRI și recunoscută de către „Bran” în cadrul anchetei Procuraturii, a vizat:

● stabilirea stării de spirit din unitățile MApN din garnizoana Sibiu față de noua configurație politico-socială și militară din România. Mai exact, afinități politice ale cadrelor de comandă, disfuncții, stări conflictuale, schimbări și perpetuări la comanda diferitelor eșaloane, persoane coruptibile;

● ordine transmise comandanților unităților militare din garnizoana Sibiu de către MApN, din care s-ar putea descifra existența unor înțelegeri confidențiale la nivel central cu omologi americani, ori eventuale tatonări similare din partea Rusiei;

● cunoașterea stării de spirit în rândul lucrătorilor din serviciile române de informații și din Poliție;

● stabilirea veridicității unor informații deținute deja privind structura și dotarea cu tehnică de luptă a unor unități militare din județul Sibiu, una dintre acestea fiind dotată cu rachete de proveniență sovietică;

● obținerea unor specimene de ștampile, aplicate în partea finală a unor coli de hârtie aparținând fostei Securități sibiene și Miliției locale. Scopul era ca pe aceste file să fie scrise texte cu conținut compromițător, ca de exemplu ordine cu măsuri represive în evenimentele din decembrie 1989.

Informații secrete, scoase din țară

Generalul Constantin Șerban relata că, printr-o sursă certă, s-a stabilit că, pe fondul instabilității politice de după 1990, „Bran” a apucat să plece în străinătate și să furnizeze informații culese personal din țara noastră, fiind recompensat. Aceste informații le scosese înregistrate codificat pe bandă magnetică. Dată fiind evoluția operativă din caz, precum și faptul că „Bran” intenționa să efectueze o nouă deplasare în Germania, s-a trecut la arestarea lui de către Parchet, în anul 1994. La proces, „Bran” a recunoscut în întregime faptele imputate, declarând că intenționa să creeze în județul Sibiu „o rețea informativă cu preocupări contrare intereselor țării noastre”. La încheierea procesului de judecată, după ce a vizionat toate înregistrările video acuzatoare, realizate în baza mandatelor legale, avocatul apărării a concluzionat: „Domnule judecător, mă predau”.

Se lăuda cu „persoane care au puterea de a deturna orientarea politică a României”

Pentru realizarea sarcinilor informative cu care fusese trimis în România, „Bran” a reluat, treptat, contactele cu unele persoane, deținători de date secrete, pe care le cunoscuse în obiectivele sibiene în care avusese acces, înaintea stabilirii sale în străinătate. „Alegerea pe care inculpatul o făcea asupra potențialilor colaboratori în culegerea acestor date era determinată de funcțiile deținute de aceste persoane”, se arată în sentința de condamnare.

În cadrul unor întâlniri la restaurante, cafenele și baruri, achita, dezinvolt și „dezinteresat”, întreaga consumație, iar când mergea în vizite la domiciliu oferea cadouri. În timpul acestor vizite se erija ca fiind un veritabil meloman și cerea să asculte muzică la radio, la casetofon sau la televizor, cu intenția de a evita o eventuală interceptare a discuțiilor de către SRI. Și întâlnirile din parcuri sau din mașina sa aveau loc pe fond muzical.

Tentați cu servicii în Occident

Cei vizați de „Bran” erau racolați în mod diversificat. Fie îi supraveghea înainte și după întâlnirile cu ei, fie îi înregistra fără știrea lor, fie îi șantaja. Uneia dintre femeile racolate i-a spus că „următoarea întâlnire va fi mai dură căci îi va afecta integritatea sau chiar viața ei și a copiilor”, preciza Curtea de Apel Alba Iulia. În perioada 1992-1994, „inculpatul a fost contactat telefonic de circa trei ori de acest Wolf, care stăruia în stimularea lui pentru culegerea acelor date”.

Pe două dintre „țintele” sale, Perlog a încercat să le convingă spunându-le că știe „persoane importante” care au puterea de a deturna orientarea politică a României”. Le-a făcut și propuneri tentante: mașini străine la un preț de „chilipir” sau stabilirea în Occident, cu un serviciu bine plătit. În plus i-a asigurat de reușită, spunându-le că informațiile sunt ascunse „într- un microfilm ce va fi ușor de trecut peste graniță”.

Trei martori cu acces la secrete de stat

Sentința prin care Traian Perlog a fost condamnat la opt ani de închisoare și patru ani interzicerea unor drepturi a fost pronunțată în anul 1995 de Curtea de Apel Alba Iulia. Trei foști deținători de date secrete au fost martori în acest caz. „Întreaga succesiune a actelor infracționale expuse vădesc intenția sa directă de procurare a acestor date (secrete - n.r.) în vederea transmiterii unui agent de el indicat, localizat de el in Germania”, se arată în sentință. Traian Perlog este descris astfel de instanță: „Deși această personalitate prezintă trăsături psihopatice, în modalitățile și împrejurările concrete în care a acționat, a avut discernământul păstrat”.