Pentru a doua ora de la începutul acestui an, președintele american Barack Obama a început marți, 3 iunie, un turneu în Europa. Din Polonia până în plajele din Normandia, istoria Bătrânului Continent va ocupa un loc important în această călătorie bogată în comemorări, dar asupra căreia planează umbra crizei ucrainene, notează, miercuri, cotidianul francez Le Monde.
Scut pentru Europa de Est
Primit marți, la Varșovia, de Bronislaw Komorowski și Donald Tusk, președintele și respectiv premierul acestei țări, Obama a participat la festivitățile prilejuite de cea de-a 25-a aniversare a primelor alegeri democratice din Polonia, țară din fostul bloc sovietic, astăzi aliată strategică a SUA în Europa Centrală. De la sosirea sa, Obama a reconfirmat angajamentul SUA în asigurarea securității Poloniei și celei a aliaților americanilor din Europa Centrală și de Est, propunând un plan de 1 miliard de dolari (735 milioane de euro) pentru desfășurarea de noi forțe americane — terestre, aeriene și navale — în Europa de Est. Iniţiativa trebuie să servească şi dezvoltării capacităţilor ţărilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, a mai spus Obama. Un proiect care va avea consecințe importante în materie de securitate pentru un Chișinău care se simte tot mai hărțuit de tentativele de destabilizare a țării dinspre Federația Rusă și amenințat de incidente similare celor din estul Ucrainei.
De la bucurie neutră...
Deputaţii moldoveni susţin iniţiativa de a implica Moldova într-un proiect de securitate propus de către SUA pentru Europa de Est. Parlamentarii consideră că un astfel de plan ar fi binevenit pentru ţară, care are nevoie de o consolidare a securităţii. Preşedintele fracţiunii parlamentare a liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ, a declarat pentru IPN că, în ceea ce ţine de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, preşedintele american vorbeşte despre consolidarea şi întărirea capacităţilor de apărare. „Din câte înţeleg eu, se vorbeşte despre asistenţă pentru instruirea armatelor naţionale, un eventual suport pentru dotarea tehnică şi altele, adică nu includerea statelor într-un program colectiv. Eu cred că, dacă se va aproba acest program, atunci Republica Moldova ar trebui să fie foarte deschisă pentru a beneficia de el, întrucât armata naţională are nevoie de o utilare contemporană adecvată, militarii au nevoie de echipare şi instruire. Este o iniţiativă binevenită, pentru a consolida capacitatea de apărare a Moldovei, care, în calitatea sa de stat neutru, oricum trebuie să se poată apăra de posibili agresori”, a specificat deputatul. „Toţi ne dorim pace și orice ajutor din partea prietenilor externi este binevenit şi este important să nu poarte un caracter militar, deoarece suntem un stat neutru. Desigur, Moldova are nevoie de o astfel de susţinere, avem un conflict îngheţat pe teritoriu, în ţara vecină sunt conflicte militare şi ne trebuie ajutor pentru a menţine stabilitatea”, a spus Sergiu Sârbu.
... la speranțe de integrare în NATO
Deputatul liberal-reformator Oleg Bodrug, vicepreşedintele Parlamentului, este absolut convins că Moldova are nevoie de un astfel de program. „Noi am solicitat Curţii Constituţionale să explice ce înseamnă statutul de neutralitate al ţării. Nu înseamnă că vrem, neapărat, să intrăm într-un bloc, dar, în caz că avem diverse pericole care ţin de securitate, să avem dreptul să apelăm la o forţă care considerăm că este binevenită. În cazul de faţă, chiar coincide foarte bine această iniţiativă cu demersul nostru”, a spus el.
Deputatul PL, Valeriu Muntean e mai decis: „Totul depinde de disponibilitatea noastră, de maturitatea clasei politice şi de infrastructura noastră de a putea absorbi ceea ce propun SUA. Cred că aceste documente vor fi primite cu mare deschidere la Tbilisi şi la Kiev, având în vedere disponibilitatea lor veche de a se integra în NATO. Cred că va fi privit cu reticenţă la Chişinău, dar în momentul când unii politicieni vor măsura chestiile acestea în bani, ar putea exista o deschidere şi aici. Considerăm că Moldova trebuie să renunţe la statul său păgubos de neutralitate şi să intrăm într-un circuit sigur de securitate sub auspiciile NATO”, a încheiat parlamentarul.
Deputaţii comunişti nu au comentat această iniţiativă, precizând că reacţiile vor veni după discuţii la nivel de Comitet Central, dar nu e greu de anticipat ce cred sublaternii lui Voronin, promotori ai vectorului estic, despre acest proiect.
Recomandările noastre
