Specialiști în energie au cerut statelor să-și orienteze mai bine cheltuielile destinate combaterii efectelor crizei energetice. Țările Uniunii Europene au pregătit sau au alocat 681 de miliarde de euro, Marea Britanie 103 miliarde de euro și Norvegia 8,1 miliarde de euro.

Factura țărilor europene legată de măsurile luate în vederea protejării gospodăriilor și companiilor față de creșterea costurilor energiei, pe fondul sancțiunilor contra Rusiei, a urcat la aproape 800 de miliarde de euro, au declarat luni specialiști în energie, cerând țărilor să fie mai bine orientate în cheltuielile destinate combaterii efectelor crizei energetice, potrivit Reuters.

Țările Uniunii Europene au pregătit sau au alocat 681 de miliarde de euro în încercarea de a atenua efectele crizei energetice, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro și Norvegia 8,1 miliarde de euro, din septembrie 2021 până în prezent, potrivit unei analize a think-tank-ului „Bruegel”.

Totalul de 792 de miliarde de euro este comparabil cu cele 706 de miliarde de euro din ultima evaluare a celor de la „Bruegel” din noiembrie, în timp ce țările continuă să se confrunte, în plină iarnă, cu consecințele reducerii drastice a importurilor de gaze din Rusia către Europa în anul 2022.

Germania a ocupat primul loc în topul cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro - o sumă care a eclipsat toate celelalte țări. Marea Britanie, Italia și Franța au fost următoarele, fiecare cheltuind mai puțin de 150 de miliarde de euro. Majoritatea statelor UE au cheltuit mai puțin decât țările menționate anterior.

Pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca și Germania au alocat cele mai multe fonduri.

Cheltuielile pentru criza energetică, similare cu cele pentru COVID

Cheltuielile alocate de state pentru criza energetică sunt la același nivel cu fondurile puse la dispoziție de UE pentru comabaterea efectelor crizei COVID-19, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Aceste fonduri agreate de Bruxelles în 2020, în contul datoriilor comune,  au fost transferate celor 27 de state membre ale blocului comunitar pentru a face față pandemiei. Actualizarea cheltuielilor energetice vine în timp ce țările dezbat propunerile UE de a relaxa și mai mult regulile privind ajutorul de stat pentru proiectele de tehnologie ecologică, deoarece Europa încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.

Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale ale UE că încurajarea mai multor ajutoare de stat ar perturba piața internă a blocului comunitar. Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său mamut de ajutor pentru energie, care depășește cu mult ceea ce își pot permite alte țări UE.

Reprezentanții „Bruegel” a spus că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului pe măsuri nedirecționate pentru a reduce prețul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețului la energie. Think-tank-ul a spus că dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele rămân fără spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă.