Evocând cucerirea Constantinopolului de către otomani și promițând că nu se va renunța la chemările la rugăciune, Erdogan pune religia în centrul campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică.

Cheia succesului ar fi să-i convingă pe conservatorii religioși, inclusiv kurzii pioși și naționaliștii, să susțină în alegeri Partidul Dreptate și Justiție (AKP), care are rădăcini islamiste. Erdogan speră ca, dacă va obține majoritatea în Legislativ, să poată schimba Constituția, astfel încât să obțină puteri mai mari, dar oponenții săi vorbesc despre o amenințare la adresa democrației.

Religia, legată de politică

Cel mai influent politician timp de un deceniu, fondator al AKP, Recep Erdogan își trage puterea în mare parte din rândul turcilor religioși, retorica sa provocând tensiuni în societate. „Nu vom ceda în fața celor care vor ca noi să nu mai chemăm oamenii la rugăciune”, a afirmat el, într- un discurs la Istanbul, la aniversarea căderii Constantinopolului, în 1453. „Nu vom lăsa loc celor care vor să stingă focul cuceritorilor, care arde în inima Istanbului de 562 de ani”, le-a spus el susținătorilor care purtau steagul roșu al Turciei, majoritatea femeilor fiind acoperite cu vălul islamic, iar bărbații purtând eșarfe cu numele lui Erdogan.

„Nu mă deranjează dacă Erdogan folosește Islamul ca propagandă politică. Chiar apreciez faptul că vorbește despre asta. Acestea sunt valorile noastre și nu ar trebui să le uităm”, a declarat, pentru Reuters, Ahmet Sahin, un tânăr de 26 de ani, participant la miting.

Erdogan apelează la sentimentele turcilor musulmani conservatori, care s-au simțit tratați ca cetățeni de clasa a doua, în timpul deceniilor de conducere secularistă.

Deși, constituțional, Erdogan nu ar trebui să facă politica unui partid, ca șef de stat, totuși el a ținut discursuri în toată țară, criticând opoziția și promovând sistemul prezidențial.

Competiția kurdă

Opoziția este reprezentată de Partidul Republican al Poporului (CHP), fondat de Ataturk, ostil religiei, dar cea mai mare amenințare electorală va veni din partea Partidului Democrat al Kurzilor (HDP). Dacă va depăși cele 10 procente necesare pentru a intra în Parlament, HDP va „fura” din locurile AKP și acesta nu va mai putea forma o majoritate.

Potrivit unui sondaj de opinie de săptămâna trecută, citat de Reuters, AKP va obține 41%, republicanii 26%, naționaliștii de la MHP 18,1%, iar formațiunea pro-kurdă 10.4%. Sondajele anterioare au arătat că spriijinul pentru AKP ar fi la 45-47%.

În ultimii ani, regimul lui Erdogan a fost acuzat de multe derapaje democratice, precum autoritarism, abuzuri ale poliției sau cenzură și opresiunea jurnaliștilor. Dușmanul său declarat este un fost aliat, Fethullah Gülen - imam turc, care trăieşte în SUA şi conduce o influentă reţea de şcoli, organizaţii de caritate şi companii în întreaga lume.

Şeful statului i-a declarat război, sporind epurările contra presupuşilor membri ai mişcării sale, în special în poliţie şi justiţie.