Elon Musk, spre deosebire de alți șefi din domeniul tehnologiei, „nu este capabil să recunoască binele și răul”, a declarat miercuri, Věra Jourová din poziția de înalt oficial al Uniunii Europene.

Jourová: „Am început să relativizăm răul”

Multimiliardarul magnat al tehnologiei și șeful X, Tesla și SpaceX amplifică ura, a declarat vicepreședintele în exercițiu al Comisiei Europene Věra Jourová pentru POLITICO, într-un interviu, numindu-l „promotorul răului”.

„Am început să relativizăm răul, iar el ajută la aceasta în mod proactiv. El este promotorul răului”, a spus Jourová.

Politicianul ceh, care a fost comisarul pe justiție al UE în perioada 2014-2019 și s-a ocupat de „valori și transparență” din 2019, a avut contacte regulate cu multe dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume în ultimul deceniu pe probleme precum confidențialitatea, dezinformarea și moderarea conținutului.

Marile companii de tehnologie au o „putere monstruoasă în mâinile lor”, a spus Jourová. „Sunt foarte speriată de platformele digitale care încap pe mâini proaste.”

X este „principalul centru pentru răspândirea antisemitismului, acum”, a spus Jourová, adăugând că i-a avertizat marți pe miniștrii din capitalele UE să fie vigilenți la posibilitatea ca antisemitismul online să se răspândească în lumea reală.

„Acum ne aflăm în situația în care puterile de aplicare a legii ale statelor membre trebuie să protejeze oamenii care sunt amenințați”, a spus ea. „La asta vreau să spun... Acest nou capitol, o nouă intensitate a antisemitismului, în care nu vedem acțiune suficientă din partea platformelor.”

Jourová nu l-a întâlnit niciodată pe Musk în persoană, dar a spus că „chiar și fără această întâlnire personală, aș spune că dintre toți șefii pe care i-am întâlnit, el este singurul care nu este capabil să deosebească binele de rău”.

Fostul șef al pieței interne al UE, Thierry Breton, l-a întâlnit pe Musk în California în 2022, iar de atunci s-a ciocnit public cu el în legătură cu abordarea lui Musk cu privire la moderarea conținutului online.

X nu a răspuns la o solicitare de comentariu.

Reglementare vs. inovare

Jourová a respins, de asemenea, narațiunea din ce în ce mai populară conform căreia suprareglementarea Bruxelles-ului a înăbușit inovația tehnologică.

UE a adoptat o serie de reglementări în materie digitală în ultimii cinci ani, ceea ce a determinat unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume să susțină că nu pot lansa instrumente AI și alte produse inovatoare în blocul comunitar, deoarece nu știu cum funcționează noile legi împreună sau cum vor fi aplicate.

Dar inovația de dragul inovației nu este neapărat de dorit, a spus Jourová: „Trebuie să fim siguri că inovațiile sunt dezvoltate pentru a face bine oamenilor”. Ea a spus că se întreabă de ce inovația este de obicei „descrisă ca ceva absolut bun, [și] reglementările ca ceva care este rău... Nu este totul alb sau negru”.

Profiturile mari ale marilor companii de tehnologie nu ar trebui să fie în detrimentul europenilor, a spus Jourová – chiar dacă asta înseamnă întârzieri la lansarea produsului. „Nimeni nu spune că Google și alții nu pot introduce noi tehnologii în Europa. Poate, una, două luni, jumătate de an mai târziu decât în ​​altă parte, dar vrem să fim siguri”, a spus ea.

Jourová a condus lucrările privind Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), un regim de confidențialitate emblematic care a intrat în vigoare în 2018 și rămâne una dintre cele mai faimoase legi ale UE.

GDPR rămâne ținta principală a furiei companiilor de tehnologie

Deși UE a adoptat recent Legea privind inteligența artificială, Legea privind serviciile digitale și Legea piețelor digitale, GDPR rămâne adesea ținta principală a furiei companiilor de tehnologie, în special datorită modului în care este interpretat. Întrebarea dacă legea va trebui schimbată în următorii cinci ani este o problemă cheie pentru viitoarea șefă pe domeniul tehnologiei din CE, Henna Virkkunen, a spus Jourová.

„Cred că în [termenii] GDPR, va trebui să ne uităm din nou la cum să aplicăm mai bine principiul unui singur continent, a unei singure legi”, a spus ea.

Jourová, care părăsește Bruxelles-ul după 10 ani petrecuți la Berlaymont, a glumit că se întoarce la Praga ca „disidentă”, dat fiind că și-a părăsit propriul partid ANO, care a devenit mai iliberal sub fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš.

Revenirea euroscepticului Babiš, care conduce în prezent sondajele înaintea alegerilor din Cehia de anul viitor, ar întări forțele iliberale din UE, având în vedere legăturile lui Babiš cu premierul ungar Viktor Orbán.

Jourová a respins zvonurile conform cărora va începe propria ei mișcare politică pentru a-și înfrunta fostul șef. În schimb, se va întoarce la alma mater-ul ei, Universitatea Charles din Praga, într-un post de management, dar și la catedră.