Turismul de aici este în declin de 3 sau 4 ani, deși țara a devenit, în timp, una din cele mai ieftine destinații. În Hurgada, una dintre stațiunile celebre de la litoralul Mării Roșii, pot fi rezervate de azi pe mâine camere duble la hoteluri de cinci stele, Hilton, Sheraton sau Marriott, cu circa 200 – 250 de lei pe noapte. Cine face rezervări pentru iulie, obține un preț de 150 de lei pe noapte.

O ieșire cu familia la cafea costă mai puțin de 3 euro, fiind inclus și costul narghilelei. În bazar poți să negociezi orice, până la o zecime din preț. Pentru serviciile localnicilor plătești bacșiș, o sumă insignifiantă, devenită însă o sursă importantă de venit, în condițiile în care cei mai mulți dintre urmașii faraonilor sunt la limita sărăciei. Cu o singură liră egipteană, adică echivalentul a 50 de bani, se poate circula cu metroul în Cairo, capitala cu 22 milioane de locuitori. Informațiile au fost culese în cadrul unui info-trip organizat de Autoritatea de Turism a Egiptului.

Temple și faraoni

Prețurile de intrare la obiectivele turistice sunt de asemenea mici. Cu banii plătiți în Barcelona pentru a vizita numai una din casele construite de Antonio Gaudi poți cumpăra în Egipt bilete de intrare în Valea Regilor, vizitele la trei morminte ale faraonilor fiind incluse în preț, Muzeul de Egiptologie din Cairo și templul Luxor. Nicio țară din lume nu și-a conservat la fel de bine valorile antice, aproape intacte datorită arhitecturii deosebite, climei și protecției nisipului.

Cea mai bună încheiere pentru vizitarea templelor vechi din 1.500 î.e.n. este o incursiune la Muzeul de Egiptologie, unde poți vedea „pe viu” mumiile faraonilor care le-au construit, o întâlnire face to face cu Ramses al II-lea sau Hatspesut, femeia faraon. O dovadă a tehnicii extraordinare de mumificare cunoscută de egiptenii din antichitate.

Turismul, în declin

În ciuda tuturor atuurilor, în ultimii ani s-a distrus cea mai mare parte din industria turismului care asigura un minimum de bunăstare celor 88 de milioane de egipteni. Doar piramidele atrăgeau pe vremuri 12 milioane de turiști anual. Acum, numărul s-a redus sub 500.000. „6-7 milioane de egipteni lucrau în turism, iar acum majoritatea stau acasă”, ne spune Hari Muhamd, un tânăr musulman de 36 de ani, agent de turism. Agențiile sunt gata să facă orice pentru a atrage clienții. Muhamd povestește cum, în urmă cu o lună, pe o porțiune de câteva zeci de metri, între Cairo și Hurgada, a plouat atât de tare încât s-a format o întindere de apă. Turiștii au fost întorși din drum și trimiși, pe cheltuiala agenției, cu avionul, la Hurgada. Localnicii urăsc televiziunea Al Jazeera, pentru știrile negative despre Egipt și cred că în spatele promovării negative se află interesele Turciei și Tunisiei. De când Egiptul este în declin, în ambele țări turismul a crescut exploziv, prețurile pentru sejururi urcând și cu 30%. Și românii se feresc de țara arabă. „Înainte de criză trimiteam 3.000 – 5.000 de turiști în Egipt, iar anul trecut au fost doar 2-3 curse cu avionul”, spune Diana Petroi de la agenția de turism Kartago.

Regimul militar

Venirea, acum două săptămâni, a mareșalului al-Sisi la conducerea Egiptului, trezește încredere. Al-Sisi a întărit regimul militar ceea ce ar putea readuce străinii în țara arabă, cred aceștia. „Cu doi ani în urmă îți era frică să ieși pe stradă după ora zece. Acum, totul este în siguranță”, spune Muhamd. În Luxor sau pe drumurile mai lungi făcute cu autocarul, un polițist însoțește de regulă grupurile de turiști. Regimul a fost instituit în 1997, anul atentatului din Luxor în care au murit 67 de oameni. La fiecare 100 de kilometri există un punct de control al armatei.

Urmașii faraonilor

Dincolo de siguranță, Egiptul este o țară a oamenilor săraci. 90% din case sunt neterminate, construite fără autorizație, ceea ce contrastează puternic cu aspectul zonelor luxoase din stațiuni sau din Cairo. În capitala cu o populație cât a României găsești, alături de clădiri luxoase, case dărăpănate care nu au nici măcar dreptul la servicii de salubritate, fiind construite ilegal. Așa că gunoaiele sunt înșirate în jurul canalelor cu apă de pe mijlocul străzii. O călătorie cu mașina în Cairo este savuroasă. Șoselele cu câte cinci benzi sunt înțesate în permanență de mașini care nu respectă regulile sau sunt abandonate în trafic pentru că au rămas fără benzină. Se circulă însă cu viteză mică, așa că traficul nu este periculos.