O lege anti-teroristă a fost adoptată în Egipt, duminică. Aceasta prevede crearea de instanţe speciale şi sancţiuni mai mari pentru terorism, ce variază de la cinci ani de închisoare la pedeapsa cu moartea.
Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a promulgat duminică o lege anti-teroristă care susţine crearea de instanţe speciale şi oferă protecţie celor responsabili cu aplicarea ei, în contextul unei insurgenţe de doi ani care urmăreşte să dărâme guvernul, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres.
Astfel, militarii şi poliţiştii, care o pun în aplicare, sunt apăraţi de complicaţiile judiciare care ar putea apărea din cauza utilizării disproporţionate a forţei "în îndeplinirea datoriei".
Legea detaliază de asemenea sentinţele pentru diferite infracţiuni legate de terorism. Acestea variază de la cinci ani de închisoare la pedeapsa cu moartea.
Sisi a promis în iulie un sistem judiciar mai ferm, după ce un procuror public a fost ucis într-un atac cu maşină capcană, fiind oficialul de cel mai mare rang omorât în ultimii ani.
Crearea sau conducerea unui grup considerat o "entitate teroristă" de către guvern va fi pasibilă de pedeapsa capitală sau de închisoare pe viaţă. Apartenenţa la un astfel de grup este pasibilă de până la zece ani de detenţie.
În plus, cei care finanţează "grupurile teroriste" pot fi condamnaţi la 25 de ani de închisoare. Incitarea la violenţă, care include "promovarea de idei care fac apel la violenţă", ar putea aduce între cinci şi şapte ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă este aplicată şi celor care înfiinţează sau folosesc site-uri care răspândesc astfel de idei.
Mai mult, jurnaliştii care contrazic versiunea autorităţilor privind un atac terorist pot fi amendaţi cu sume între 23.000 şi 58.000 de euro. Proiectul de lege original care prevedea închisoarea într-un astfel de caz, a fost modificat în urma unor proteste interne şi internaţionale.
Egiptul se confruntă cu o violentă insurgenţă tot mai violent în Sinaiul de Nord. Acolo, cel mai activ grup militant a jurat credinţă grupării jihadiste Statul Islamic. Mai multe atacuri au avut de asemenea loc în Cairo şi în mai multe oraşe.
Insurgenţa, care a dus la moartea a sute de militari şi poliţişti, s-a intensificat după ce Sisi, pe atunci şeful armatei, l-a înlăturat de la putere pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi în urma unor proteste masive împotriva acestuia în 2013.
A urmat apoi o amplă campanie de combatere a islamiştilor, prin intermediul căreia mii de presupuşi susţinători islamişti au fost trimişi la închisoare, iar zeci au fost condamnaţi la moarte, printre care şi Morsi şi alţi importanţi membri ai Frăţiei Musulmane.
Guvernul consideră Frăţia Musulmană drept grupare teroristă şi nu face diferenţa între ea şi alte organizaţii militante. Frăţia susţine că este angajată în activismul paşnic