Un excepțional orator, Sfântul Efrem Sirianul s-a născut la începutul secolului al IV-lea și este pomenit în Calendarul Ortodox la data de 28 ianuarie.

În Calendarul Ortodox, ziua de 28 ianuarie este marcată de pomenirea unui sfânt care și-a petrecut toată viața în cumpătare și credință. Sfântul Efrem Sirianul, sau Sirul, așa cum mai este cunoscut, s-a născut în cetatea Nisibe din Mesopotamia în jurul anului 306. Tatăl său era un preot păgân, iar mama sa era creștină. Atunci când a aflat că Efrem a devenit și el creștin l-a dat afară din casă.

Efrem Sirianul, pomenit în Calendarul Ortodox, astăzi, 28 ianuarie

Efrem s-a așezat în ascultarea episcopului cetății Iacob și în această perioadă și-a desăvârșit studiile de teologie. A fost apoi hirotonit diacon. A predicat și a scris neîncetat. S-a bucurat de un dar aparte al cuvântului, o sensibilitate deosebită prin care reușea să așeze textele evanghelice în lumină, fiind foarte apreciat ca orator.

Atunci când a trebuit să se exprime cu privire la erezia ariană a fost un foarte ferm apărător al ortodoxiei niceene, așa cum a fost ea definită la cel dintâi sinod ecumenic. Fermitatea aceasta este motivul pentru care unii cercetători consideră că Sfântul Efrem l-a însoțit pe episcopul Iacob la Sinod.

Atunci când Iacob a trecut la Domnul, Efrem a trebuit să fugă pentru a nu fi hirotonit episcop. A rămas diacon în continuare slujind și predicând cuvântul lui Dumnezeu cu dedicație.

A avut o viață spirituală contemplativă caracteristică monahismului

În anul 367 invazia persană l-a forțat să-și abandoneze cetatea natală și să se mute la Edessa, loc în care a avut o contribuție importantă în fondarea unei celebre școli de teologie.

Activitatea pastorală pe care Sfântul Efrem a desfășurat-o a fost dublată de o viață spirituală contemplativă caracteristică monahismului. De altfel există surse care sugerează faptul că Sfântul Efrem ar fi îmbrățișat voturile monastice. Oricum ar fi, a îmbinat în viața sa slujirea datorată aproapelui cu nevoința continuă a curățirii sinelui.

Tradiția Bisericii a păstrat amintirea unei vizite în Capadocia unde slujea Sfântul Vasile cel Mare care l-a recunoscut pe Efrem. De asemenea, se pare că Sfântul Efrem a făcut și o călătorie în Egipt unde a cercetat părinții pustiei pentru sfat și binecuvântare.

A trecut la Domnul în anul 373

Sfântul Efrem ne-a lăsat numeroase scrieri teologice, predici și imne care s-au păstrat până astăzi. Lectura acestora, pe lângă folosul duhovnicesc deosebit pe care ni-l aduce, descoperă sensibilitatea și profunzimea unui sfânt părinte al Orientului.