Prezentarea pachetului de legi ale educaţiei a creat o nouă polemică: care dintre proiectele celor doi foşti miniştri ar trebui adoptat?

Profesorii, părinţii şi elevii sunt puşi în faţa unei noi dileme: care dintre proiectele de legi ale educaţiei ajută mai mult sistemul de învăţământ, cel elaborat de fostul ministru Cristian Adomniţei sau cel al lui Mircea Miclea, şi el fost ministru şi autor al Strategiei „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii”?

Părerile sunt îm părţite între cei mulţumiţi de textul lui Miclea, pe care-l consideră complet, şi cei care nu văd nicio schimbare fundamentală faţă de proiectul lui Adomniţei. Revendicarea ideilor

Mircea Miclea a specificat la prezentarea proiectului său că noile prevederi ne apropie mai mult de normele europene. „Cel mai important este faptul că învăţământul este structurat pe competenţe care sunt la standardele europene, iar elevii îşi pot forma competenţele-cheie”, a ţinut să precizeze „tatăl” pachetului.

Cristian Adomniţei nu-şi lasă însă propria lege călcată în picioare, mai ales după ce a prezentat-o în majoritatea judeţelor ţării. „Eu sunt hotărât acum să iau pachetul de legi şi să-l bag în parlament, ca să nu rămână irosit. Oricine ar fi ministrul educaţiei, acum are două pachete pe masă”, şi-a apărat „copilul” Adomniţei.

„Proiectul acesta este redundant primului. Ceea ce mă întristează, de fapt, este să văd că nu mai avem un ministru al educaţiei. Doamna Andronescu a fost pusă la Cotroceni într- o situaţie jenantă. «Uite, ăsta e proiectul, implementează-l!» Eu măcar am realizat un pachet pe care l-am şi făcut cunoscut”, îşi permite, fără falsă modestie, să spună Cristian Adomniţei.

„Noile proiecte sunt o fumigenă. Noi am făcut deja un Pact pentru e ducaţie. Dar cine nu s-a ţinut de cuvânt? (...) Proiectul care exista deja a trecut prin nişte dezbateri, are prevederi moderne”, spune şi Anton Anton, succesorul lui Adomniţei.

Şi Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, consideră prevederile ca fiind reluări după proiecte deja existente. „Legea este una dublu depăşită. Într-un sens, pentru că reia concepte consacrate, proiecte care s-au elaborat încă din '98 şi, în plus, nu face faţă nevoilor actuale”, a spus rectorul Marga.

Chiar şi în rândul sindicaliştilor din educaţie, opiniile sunt împărţite. Deşi întâlnirea cu preşedintele nu i-a convins să renunţe la grevă, majoritatea sunt însă de acord cu legile Comisiei „Miclea”. „Am văzut că domnul Miclea doreşte o reformă sinceră”, a specificat Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

LEGI NOI

Elevii vor fi evaluaţi din doi în doi ani

• Conform proiectului lui Mircea Miclea, elevii vor trece prin mai multe filtre de evaluare, la fiecare doi ani. La sfârşitul clasei a II-a, se va organiza o testare a competenţelor de scris-citit şi matematică.
• Înainte de a alege liceul, elevul va fi consiliat, iar în perioada dintre clasa a VII-a şi a IX-a, şcolile au obligaţia să remedieze deficienţele constatate la evaluări. Tezele unice vor fi organizate după modelul testelor internaţionale.
• Un elev de a IX-a va trebui să poată vorbi corect în limba maternă şi în alte două limbi de circulaţie internaţională, să aibă cunoştinţe de matematică, ştiinţe şi calculator.
• Examenele de Bacalaureat se vor organiza diferenţiat în funcţie de filiera şi profilul liceului, iar fiecare absolvent de liceu va susţine trei tipuri de probe. În cursul clasei a XII-a, elevii vor susţine probe practice de utilizare a calculatorului.
• Directorii de şcoli vor fi numiţi de Inspectoratul Şcolar General, în urma unui concurs. Şefii instituţiilor de învăţământ vor încheia un contract de management pe patru ani, perioadă care poate fi prelungită în funcţie de performanţe.

Citiţi şi:

Profesorii boicotează, lui Băsescu nu-i pasă

BACALAUREATUL NU MAI ESTE UNIC

Tezele unice, amânate de greva profesorilor