Bani. Sursa foto: pixabay
Din cuprinsul articolului
Economistul Cristian Socol a analizat evoluția deficitului bugetar calculat conform metodologiei ESA Eurostat pentru anul 2025, dar și datele privind deficitul cash raportat la martie 2026. Acesta susține că reducerea deficitului la 7,9% din PIB nu reflectă în totalitate o îmbunătățire reală a situației bugetare, ci ar include și elemente de ordin tehnic și contabil.
Cristian Socol, despre deficitul bugetar și cifrele înregistrate în ultimii doi ani
Potrivit economistului, deficitul ESA Eurostat pe 2025, precum și deficitul cash raportat pentru martie 2026, reflectă o povară fiscală transferată în principal asupra majorității populației. În ceea ce privește deficitul bugetar din 2025, el arată că reducerea acestuia la 7,9% din PIB, ușor peste estimările Ministerului Finanțelor din Strategia Fiscal-Bugetară, este prezentată ca un rezultat pozitiv, însă consideră că explicațiile sunt mai complexe.
În opinia sa, o parte din ajustare, estimată la 0,6 puncte procentuale din totalul de 1,4 puncte, ar proveni din modificări de natură contabilă agreate cu Comisia Europeană, legate de reclasificarea fondurilor PNRR între împrumuturi și granturi.
„Despre deficitul ESA Eurostat pe 2025 si deficitul cash anunțat la martie 2026. Povara pusă în spatele a 95% dintre români. 1. Deficitul Eurostat pe 2025. Reducerea deficitului la 7,9% din PIB (cu 0,1pp din PIB peste ceea ce estima MF în Strategia Fiscal Bugetară) este un lucru bun. Dar adevărul stă în detalii.
0,6 pp din reducerea de 1,4 pp din PIB vine din artificiul contabil convenit cu Comisia Europeană (trecerea sumelor de la Împrumuturi PNRR – unde se înregistrau doar la Cheltuieli, la Granturi PNRR – unde intră atât la cheltuieli cât și la Venituri; aici metodologic, Eurostat trebuia să se întoarcă și să refacă și deficitul din urmă, acolo unde a avut impact acest transfer).
12 miliarde lei s-au tăiat de la investiții publice (0,64% din PIB) – a se vedea execuția bugetară de 137 miliarde lei față de nivelul păstrat inclusiv la rectificarea bugetară din noiembrie 2025”, a explicat acesta.
Deficit bugetar. Sursa foto: Arhiva EVZ
Investițiile publice, în prim-plan
Totodată, el susține că aproximativ 12 miliarde de lei ar fi fost reduse din zona investițiilor publice, echivalentul a 0,64% din PIB, indicând diferențe între execuția bugetară și nivelurile planificate anterior.
„În 2025, reducerea deficitului nu poate fi considerată structurală, nu vine din consistența ”reformelor” și nici măcar din creșterile de taxe și impozite, ci mai ales din ”austeritatea cu barda” pentru cei mulți – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea / eliminarea anumitor prestații sociale pentru cei cu venituri foarte mici s.a. Comparativ, 11 dintre cele 27 de state membre UE au avut în 2025 deficite bugetare de peste 3% din PIB, cele mai mari valori fiind în România (-7,9%), Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) şi Franţa (-5,1%), arată Eurostat”, a scris economistul pe Facebook.
El mai menționează că, la nivel european, 11 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat în 2025 deficite de peste 3% din PIB, România situându-se printre țările cu cele mai ridicate valori, alături de Polonia, Belgia și Franța, potrivit datelor Eurostat.
Economistul Cristian Socol, explicații legate de deficitul cash
În ceea ce privește deficitul cash de aproximativ 1% din PIB raportat pentru luna martie, acesta consideră că o reducere reală ar fi relevantă doar dacă ar avea caracter structural. În opinia sa, publicarea anticipată a rezultatelor execuției bugetare, cu câteva zile înainte de termenul oficial, ar fi fost determinată de dorința de a transmite date pozitive.
Totuși, el susține că nivelul raportat al deficitului nu reflectă pe deplin realitatea bugetară, pe care o descrie drept „o iluzie”.
„2. Despre deficitul cash de 1% din PIB la martie. Dacă ar fi o reducere structurală, ar fi bine. Mai degrabă, din nevoia de a aduce știri pozitive, rezultatul execuției bugetare a fost anunțat mai devreme cu 4 zile decât data oficială în care aceasta se publică pe site MF. Problema nu este asta, ci faptul că 1% din PIB deficit la martie este din nou, o iluzie. De ce? a) Pentru că s-a mers aproape toată perioada cu 1/12 din cheltuieli b) Sunt amânate plăți de cel puțin 0,8% din PIB (facturi către constructori, fermieri, plata despăgubiri, plată compensari scheme energie s.a.) c) Primul trimestru reprezintă perioada în care se încasează impozitele și taxele locale cu reducerea legală (impactează execuția bugetului general consolidat)”, a continuat acesta.
Ce riscuri există legate de economia României
Cunoscutul economist a adăugat că va reveni cu o analiză detaliată după publicarea execuției bugetare pe site-ul Ministerului Finanțelor. Totodată, el și-a exprimat speranța ca rezultatele pe primele trei luni ale anului să nu repete evoluțiile din execuția la două luni din 2026. În opinia sa, printre riscurile identificate se numără stagnarea ponderii veniturilor fiscale în PIB, situație pe care o pune pe seama eficienței reduse a majorării taxelor și impozitelor.
De asemenea, el semnalează posibilitatea unei scăderi a veniturilor reale, în condițiile în care creșterea nominală ar putea rămâne sub nivelul inflației.
Economistul mai afirmă că așa-numitul model economic bazat pe investiții ar putea fi susținut, în realitate, de reducerea investițiilor publice totale, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene și PNRR.
„Sper ca execuția la 3 luni să nu repete rezultatele execuției la 2 luni 2026: a) cvasistagnarea ponderii veniturilor fiscale în PIB, reflectând ineficiența creșterii taxelor și impozitelor; b) o scădere a veniturilor fiscal bugetare reale (o creștere a veniturilor fiscal nominale sub inflație) și c) ”modelul economic bazat pe investiții” bazat în realitate pe tăierea investițiilor publice totale (din surse bugetare, fonduri europene, PNRR) mai mici cu 1,8 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025 și cu 3 miliarde lei a investițiilor finanțate din buget”, a încheiat Cristian Socol.
