Guvernul german preconizează o înăsprire a politicii de azil şi migraţie. Aceasta este ştirea care ameninţă să treacă neobservată în contextul disputei actuale dintre cele două partide creştin-democrate. Dacă actuala confruntare la nivelul cel mai înalt nu se va agrava în continuare, Germania va miza şi mai mult pe închiderea graniţelor.

Baza acestei înăspriri o va constitui un "masterplan", după cum numeşte ministrul de Interne, Horst Seehofer, lista sa cu 63 de măsuri distincte. Actuala dispută dintre Seehofer şi cancelara Angela Merkel şi între cele două partide conservatoare surori, CDU şi CSU, a fost provocată săptămâna trecută de punctul 63 al masterplanului. Să respingă Germania deja la graniţă solicitanţi de azil? Merkel s-a opus, dar CSU şi părţi ale CDU au fost pentru. Şefa executivului nu acceptă măsuri naţionale unilaterale la frontiere, luate fără acordul altor parteneri din UE.

Pentru moment disputa CDU-CSU a fost dezamorsată

Până în prezent foarte puţini au putut citi la Berlin negru pe alb ce conţine acel masterplan. Merkel ştie ce conţine, dar nici măcar presa din capitală nu a putut publica un exemplar. Măcar atât, CSU citează de două săptămâni extrase din document. Între acestea, înlocuirea ajutoarelor băneşti destinate refugiaţilor şi solicitanţilor de azil cu alimente şi produse de primă necesitate, accelerarea procedurilor birocratice şi juridice, înmulţirea ţărilor de origine considerate sigure şi înfiinţarea unor aşa-numite "centre de ancorare", adică lagăre pentru refugiaţi, urmând ca aceştia să nu mai fie distribuiţi în grija comunelor. Documentul prevede de asemenea închirierea unor avioane speciale pentru expulzări şi altele. 

Chiar dacă Merkel s-a certat public zilele trecute cu Seehofer din pricina punctului 63, punând în pericol cooperarea în cadrul arcului guvernamental, format din CDU/CSU şi social-democraţi, şi chiar mandatul ei de cancelar, ea a declarat luni în cadrul unei conferinţe de presă că sprijină "nelimitat" cele 62 de puncte ale masterplanului. 

Ba chiar la punctul 63 există între timp un minuscul compromis: solicitanţii de azil cu cereri neaprobate care au primit interdicţie de a mai pătrunde în Germania vor fi de îndată respinşi la frontieră. Cu ajutorul acestui compromis a fost depăşit un ultimatum dat de Seehofer lui Merkel, care expira luni la orele 14.00.

Poza

Horst Seehofer, preşedintele CSU şi ministru federal de Interne

 

Iată că "62, 5 puncte" au devenit deja consens, a declarat Seehofer luni în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la München, aproape simultan cu cea susţinută de Merkel la Berlin. În accepţiunea ministrului federal de Interne, punctul 63 va fi plenar îndeplinit dacă solicitanţii de azil înregistraţi în alte state ale UE nu vor mai avea voie să pătrundă în Germania. Seehofer a anunţat de asemenea că va publica masterplanul său pe parcursul săptămânii viitoare. Rămâne însă de văzut cum va fi el transpus în practică. La graniţa austriaco-bavareză, pe unde pătrund în Germania cei mai mulţi solicitanţi de azil, există 90 de puncte de trecere a frontierei, dar numai trei dintre ele sunt până în prezent controlate de poliţia federală.

Chestiunea migraţiei este explozivă şi în Germania, şi în UE

CDU şi CSU se confruntă cu mari presiuni la nivel naţional din pricina politicii pentru migraţie. Aceasta fiindcă populiştii de dreapta, grupaţi în "Alternativa pentru Germania" (AfD), le fac conservatorilor o concurenţă tot mai mare. Dacă disputa dintre CDU şi CSU se va agrava, AfD va profita şi mai mult. Dacă însă conservatorii vor înăspri politica pentru refugiaţi, este posibil ca AfD să rămână fără argumente.

O soluţie veritabilă nu este posibilă decât la nivel european. Şi Merkel, şi Seehofer ştiu prea bine asta, fiindcă Germania este o ţară fără frontiere externe ale UE. Aceasta înseamnă că refugiaţii sosesc de regulă via state terţe sau nu sosesc deloc. Dar marea soluţie la nivelul UE, inclusiv de redistribuire a imigranţilor între statele membre în baza unor cote, nu a putut fi impusă, cu precădere din cauza statelor din Europa Centrală şi de Est. Astfel, Merkel a subliniat acum că proiectul european este în primejdie, iar Germania poartă o responsabilitate foarte mare.

Mulţi s-au întrebat la Berlin de ce a izbucnit această dispută tocmai acum. La finele lunii are loc reuniunea UE la vârf, în cadrul căreia se aşteaptă în sfârşit progrese la capitolul politicii pentru refugiaţi. Iar CSU a acordat cancelarei Merkel un nou ultimatum: dacă în termen de două săptămâni nu se va ajunge la o soluţie sinonimă cu punctul 63 al masterplanului, el, Seehofer, în calitate de ministru federal de Interne, îl va aplica cu de la sine putere. În replică, Merkel a ameninţat că va face uz de prerogativa sa de cancelar, de trasare a liniei politice. Dacă disputa va escalada în acest fel, aceasta ar putea însemna sfârşitul politic al lui Merkel şi Seehofer, cu urmări impredictibile.

Italia, un partener în chestiunea refugiaţilor?

Luni seară disputa a continuat pe o altă scenă. Merkel l-a întâmpinat la Berlin pe noul premier italian Giuseppe Conte. Acesta este şeful unui guvern populist care urmăreşte o politică foarte strictă în privinţa refugiaţilor. În declaraţiile de presă făcute înaintea discuţiilor bilaterale, cei doi au vorbit de îndată despre refugiaţi şi au subliniat că urmăresc interese comune. 

Noul premier italian, Giuseppe Conte, a fost luni seară oaspetele Angelei Merkel la Berlin (Reuters/H. Hanschke)

Noul premier italian, Giuseppe Conte, a fost luni seară oaspetele Angelei Merkel la Berlin

Merkel vrea în următoarele două săptămâni – şi aceasta este esenţa armistiţiului încheiat cu CSU – să negocieze cu alte state ale UE soluţii în chestiunea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. Un studiu devenit cunoscut luni şi realizat de autoritatea europeană de azil EASO, relevă că Italia ar trebui să aibă în prezent un mare interes pentru progrese la acest capitol. Potrivit EASO, ponderea crizei refugiaţilor a basculat spre sudul Europei, Italia fiind în 2017, după Germania, ţara în care au fost înregistrate cele mai multe solicitări de azil.

În paranteză fie spus: conform raportului European Asylum Support Office – EASO -, Germania rămâne pe locul I. cu aproape 223.000 de cereri de azil (-70% față de 2016). Urmează Italia pe II. cu cca. 129.000 (+5%) și Franța pe III. cu cca. 99.000 (+18%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în România: +156% față de 2016 (4.815 de cereri de azil), urmată de Spania cu +98% (31.120 de cereri depuse). În Austria s-a înregistrat o scădere de -42% (24.715 de cereri depuse).

În discuția cu Conte, Merkel s-a referit la situaţia refugiaţilor. Ea a subliniat că problema trebuie acum "apucată de coarne". Cooperarea bilaterală trebuie aprofundată. În plus, şefa executivului german a adăugat că vrea să manifeste mai multă solidaritate cu guvernul de la Roma în chestiunea menţionată.

La rândul său Conte a afirmat că UE trebuie să-şi schimbe "perspectiva" în chestiunea refugiaţilor. El are impresia că şi Germania este conştientă de asta. Vechile înţelegeri pe această temă (sistemul Dublin) trebuie abandonate, iar Italia va propune Consiliului European un nou set de acţiuni. 

Merkel are deja marţi o nouă ocazie de discutare a chestiunii la nivel european, când are loc în capitala Germaniei consiliul ministerial franco-german, la care participă şi preşedintele Emmanuel Macron. Şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este aşteptat la Berlin pentru consultări cu Merkel. De Juncker depinde în mare măsură o posibilă reformă a sistemului UE de acordare a azilului. 

 

Citește și: