DSA, legea care poate aduce cenzura în Europa. Petiție internațională trimisă Comisiei Europene

Zeci de organizații pentru drepturile omului și experți în libertatea de exprimare avertizează că Digital Services Act (DSA) riscă să devină unul dintre cele mai periculoase instrumente de cenzură digitală din Europa. O scrisoare deschisă cere Comisiei Europene revizuirea urgentă a legislației.

O petiție europeană împotriva cenzurii digitale

Pe 9 octombrie 2025, o coaliție formată din juriști, activiști și organizații civice a lansat o scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene, cerând o revizuire transparentă și independentă a legislației privind serviciile digitale, cunoscută sub numele de Digital Services Act (DSA).

Autorii documentului avertizează că, deși DSA este prezentat ca un instrument menit să „creeze un mediu online sigur”, el ar putea deveni cel mai amplu mecanism de cenzură instituit în Uniunea Europeană în era digitală.

„Libertatea de exprimare nu este un lux, este o necesitate”

Petiția subliniază că libertatea de exprimare rămâne piatra de temelie a democrației, mai ales într-un context global marcat de conflicte, inegalități și digitalizare accelerată.

„În astfel de vremuri, dreptul cetățenilor de a-și exprima opiniile, de a contesta narațiunile oficiale și de a participa la dezbaterea publică nu este un privilegiu. Este o condiție esențială a libertății”, arată autorii scrisorii.

Ei avertizează că, în Europa și nu numai, spațiul civic se restrânge vizibil, iar tot mai multe persoane sunt sancționate sau cenzurate pentru opinii care contravin curentului dominant. Exemplele invocate includ cazuri recente din Finlanda și Marea Britanie, unde oameni publici au fost anchetați pentru exprimarea unor opinii considerate „controversate”.

Cum riscă DSA să transforme platformele online în instrumente de control

Deși Comisia Europeană susține că noua lege aduce „certitudine juridică” și „control democratic mai mare” asupra platformelor, semnatarii petiției consideră că actualul cadru subminează libertatea de exprimare.

DSA introduce mecanisme extinse care permit instituțiilor și actorilor privați să marcheze conținutul considerat „ilegal” – un termen vag definit, ce poate varia în funcție de legislația fiecărui stat membru.

Această abordare, susțin experții, poate conduce la penalizarea retroactivă a discursului legal, în funcție de interpretările fluctuante ale celor 27 de state UE.

„Există un consens că anumite tipuri de conținut – precum exploatarea minorilor sau incitarea la terorism – trebuie interzise. Dar DSA merge mult mai departe, creând o infrastructură europeană de cenzură, cu granițe neclare și potențial de abuz”, se arată în document.

„Cursa către cel mai jos standard”

Printre principalele riscuri identificate în petiție se numără „cursa către cel mai jos nivel de libertate de exprimare”.

Cum termenul „conținut ilegal” este definit diferit în fiecare țară, cele mai restrictive norme dintr-un stat membru ar putea fi aplicate în întreaga Uniune – și chiar la nivel global.

Această „uniformizare descendentă” ar permite, practic, ca standardele cele mai represive să devină regula pentru toate platformele care operează în Europa.

Cenzură globală prin hotărâri europene

Petiția atrage atenția și asupra riscului ca ordinele de eliminare a conținutului să devină globale.

Se invocă precedentul unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – precum cazul Glawischnig-Piesczek, unde obligațiile de ștergere s-au extins dincolo de granițele naționale, și cazul Google LLC, unde s-a confirmat posibilitatea unor eliminări la scară mondială.

Chiar și Comisia Juridică a Congresului SUA a transmis o scrisoare de avertisment Comisiei Europene, semnalând că DSA ar putea afecta inclusiv drepturile constituționale ale cetățenilor americani, din cauza aplicării globale a regulilor de moderare.

„Companiile care nu cenzurează suficient de mult, conform definițiilor birocratice ale UE, pot fi amendate cu până la 6% din veniturile globale – adică miliarde de dolari. Astfel, DSA riscă să devină un standard global de cenzură”, notează parlamentarii americani citați.

Contradicții cu tratatele internaționale privind libertatea de exprimare

Autorii scrisorii subliniază că DSA intră în conflict cu principiile consacrate în dreptul internațional.

Articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și articolul 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice stabilesc clar că orice restricție asupra exprimării trebuie să fie legală, necesară, proporțională și previzibilă.

În schimb, DSA se bazează pe noțiuni vagi precum dezinformare, discurs al urii, manipulare informațională sau integritatea informației – concepte fără definiții clare și cu interpretări subiective.

„Cenzură externalizată”: companii private cu puteri publice

Un alt motiv major de îngrijorare este faptul că DSA acordă statutul de „semnalizatori de încredere” (trusted flaggers) unor entități private sau ONG-uri, fără criterii clare de selecție și fără transparență în activitate.

Acești actori, care pot acționa în baza propriilor convingeri politice sau ideologice, ar urma să aibă dreptul de a influența direct moderarea conținutului de pe platforme, fără control democratic sau responsabilitate publică.

„Practic, DSA deleagă cenzura către entități nealese și netransparente”, avertizează semnatarii scrisorii.

Lipsa de transparență în procesul de evaluare

În plus, Comisia Europeană este acuzată de opacitate în evaluarea implementării DSA.

Conform unui răspuns oficial la o întrebare scrisă în Parlamentul European, procesul de revizuire ar fi bazat pe chestionare trimise unor „părți interesate” neidentificate, fără publicarea criteriilor de selecție sau a metodologiei utilizate.

Această lipsă de transparență, spun autorii, subminează tocmai legitimitatea democratică pe care actul pretinde că o întărește.

Ce solicită semnatarii petiției

În baza articolului 91 din DSA, care impune o evaluare formală până la 17 noiembrie 2025, petiționarii cer Comisiei Europene:

1. Consultări publice și independente, cu participarea experților în libertatea de exprimare, drept constituțional și drepturi digitale.

2. Publicarea listei complete a ONG-urilor și instituțiilor implicate în procesul de revizuire, precum și a metodologiei de selecție.

3. O analiză juridică riguroasă privind compatibilitatea DSA cu drepturile fundamentale garantate de UE și de tratatele internaționale.

„Drepturile nu se apără doar în tratate, ci și în practică”

Scrisoarea se încheie cu un apel direct către liderii europeni:

„Uniunea Europeană s-a prezentat mereu drept un bastion al democrației, al drepturilor omului și al statului de drept. Dar aceste valori trebuie apărate nu doar în tratate, ci și în reglementări. Doar o evaluare sinceră și transparentă poate asigura că politicile digitale ale UE rămân aliniate principiilor libertății pe care pretind că le apără.”