Dosarul Uioreanu riscă să devină un mare "fâs" după ce judecătorul de cameră preliminară chemat să judece dosarul a opinat că mare parte din acuzaţiile de luare de mită, pentru care este acuzat fostul preşedinte al CJ Cluj, "nu sunt suficient probate".

Judecătorul Alina Ţopan, de la Tribunalul Cluj, a decis că rechizitoriul trebuie ori refăcut, ori lămurit, de cei care l-au întocmit, deoarece în mare parte, în relaţia fostului preşedinte al CJ Cluj cu patronul firmei Napoca Construcţii, Ioan Bene, arestat în acelaşi dosar există, foarte multă "literatură" şi nu probe concrete. "Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 4/P/2014, emis de Parchetul de pe lângă ICCJ - DNA Serviciul Teritorial Cluj sub aspectul imposibilităţii stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii în privinţa relaţiei dintre inculpaţii Bene Ioan şi Uioreanu Horea Dorin. Dispune comunicarea încheierii la DNA -Serviciul Teritorial Cluj în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei", se arată în încheierea dată de Tribunalul Cluj. 

Specialiştii în drept penal susţin că în această situaţie, procurorii DNA pot să apeleze la una dintre cele două situaţii descrise în încheierea penală, fie să solicite continuarea judecăţii, dar cu riscul de a primi o mare achitare din moment ce probele din dosar cu privire la darea de mită şi luarea de mită nu sunt suficient de solide pentru a duce la o condamnare, fie să solicite restituirea dosarul la DNA pentru lămurirea aspectelor reclamate de magistrat şi anume descrierea faptelor penale la nivel clar, cu probe solide, şi nu la nivel declarativ, adică de literatură.

Multă literatură şi nimic concret

Dosarul lui Uioreanu cuprinde multe acuzaţii de luare şi dare de mită, dar nimic concret, este opinia magistratului. Concret, omul de afaceri Ioan Bene este acuzat de DNA de şapte acte materiale de dare de mită în favoarea fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu. 

Judecătorul de cameră preliminară susţine însă că descrierera faptelor penale este insuficientă. De altfel, la dosarul penal există doar o singură declaraţie de martor, cea dată Răzvan Pop, şeful de cabinet al fostului preşedinte al CJ Cluj, în care se arată că "prin intermediul consilierului Pop Răzvan Marius, suspectul Bene Ioan a remis cu titlu de mită suspectului Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 de lei".

Judecătorul susţine însă că în rechizitoriu faptele de dare de mită nu sunt suficient descrise. "Dincolo de faptul că suma reţinută la încadrarea juridică a faptei de dare de mită de 278.000 de lei, reprezintă însumarea tranşelor achitate între octombrie 2012 şi martie 2014, (şase acte materiale), reţinem că în privinţa primelor cinci acte materiale (octombrie 2012-octombrie 2013) , descrierea acestora în expozitivul rechizitoriului este deficitară, fiind descrisă pe larg doar activitatea infracţională corespunzătoare lucrărilor derulate în etapa a 2-a a contractului în discuţie, privind realizarea investiţiei pistă decolare-aterizare de 3.500 de metri şi suprafeţe în mişcare aferente".  

Ioan Bene a fost acuzat de DNA că i-a dat mită lui Uioreanu pentru beneficia de plăţi cu prioritate pentru lucrările executate la noua pistă a Aeroportului Internaţional Cluj Napoca, construcţie care se derulează în două etape. Prima etapă se referă la construcţia unei piste de 2.100 de metri, iar a doua etapă, la extinderea acesteia la o lungime de 3.500 de metri. Prima etapă a fost inaugurată la finele lunii octombriem 2013, în prezenşa vicepremierului Liviu Dragnea.

Vorbe şi nu probe

Judecătorul Alina Ţopan, preşedintele Secţiei Penale de la Tribunalul Cluj, cunoscut ca un magistrat foarte corect dar şi foarte exigent, mai motivează în încheierea dată că rechizitoriul dar şi dosarul nu conţin probe şi date despre primele cinci tranşe de mită, despre care DNA Cluj susţine că ar fi fost plătite de Bene lui Uioreanu. "Lucrările ce presupuneau Etapa 1 au fost finalizate, ele fiind inaugurate la data de 26 octombrie 2013, ceea ce presupune că actele materiale de dare de mită corespundeau perioadei octombrie 2012-5 octombrie 2013, erau în legătură cu realizarea lucrărilor corespunzătoare Etapei 1, ori în legătură cu aceste acte materiale nu există în rechizitoriu, la descrierea relaţiei Bene Ioan - Uioreanu Horea Dorin, decât referiri deloc consistente în sentul că, din actele de la dosar rezultă că, pentru alocarea sumelor cu care sunt bugetate proiecte ale CJ-ului aflate în derulare cu societatea inculpatului Ioan Bene, Uioreanu Horea Dorin a condiţionat plăţile de remiterea comisioanelor aferente, lipsind cu totul descrierea împrejurărilor în care s-a realizat înţelegerea dintre cei doi inculpaţi, modalitatea concretă în care s-au pretins şi respectiv s-au remis sumele respective şi corelativ descrierea modului în care a acţionat inculpatul Uioreanu pentru a direcţiona sumele de bani înspre firmele controlate de inculpatul Ioan Bene".

În încheierea care aruncă în aer "dosarul Uioreanu" se mai arată că rechizitoriul unui dosar penal se limitează la fapta pentru care s-a efectuat urmărirea penală iar judecata penală se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare. "Considerăm că este necesară determinarea cu precizie a faptelor în materialitatea lor, descrierea actelor materiale ale infracţiunii de dare de mită şi corelativ de luare de mită pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii Ioan Bene şi Horea Uioreanu, deoarece în caz contrar posibilitatea acestora de a se apăra este practic inexistentă". 

Cu alte cuvinte, pe înţelesul tuturor dacă DNA Cluj nu va prezenta şi alte probe clare şi certe, în afara declaraţiei martorului Răzvan Pop, care să demonstreze şi să susţine acuzaţiile de dare şi luare de mită, procesul se va finaliza, cel mai probabil, cu o achitare, cu privire la aceste infracţiuni. 

Prin încheierea penală, excepţiile ridicate de avocaţii celorlalţi inculpaţi din dosar, în cazul cărora există probe certe că i-au dat mită lui Uioreanu, înntre aceştia, consilierul judeţean Ioan Petran, omul de afaceri Vasile Pogăcean, care a recunoscut singur, fiind înregistrat ambiental de Răzvan Pop, că i-a dat bani lui Uioreanu, sau directorul general al UTI, Gabriel Davidescu, au fost respinse de magistrat.