Dosarul lui Florian Coldea ajunge la Înalta Curte. Apărarea contestă ancheta DNA și rechizitoriul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Florian Coldea și ceilalți inculpați din dosarul privind presupusele „optimizări” judiciare au contestat în camera preliminară modul în care DNA a instrumentat ancheta, invocând probleme privind interceptările, descrierea acuzațiilor, accesul la dosar și imparțialitatea procurorului de caz. Curtea de Apel București a respins însă cererile și excepțiile și a dispus, pe 5 august 2026, începerea judecății, iar dosarul se află acum la Înalta Curte, unde este contestată soluția din camera preliminară.

Alături de Florian Coldea au fost trimiși în judecată Dumitru Dumbravă, decedat între timp, Dan Tocaci și avocatul Doru Trăilă. Acuzațiile formulate în dosar vizează trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani.

Următorul termen în contestația aflată pe rolul Înaltei Curți este programat pentru 15 octombrie 2026.

Una dintre principalele critici formulate de apărarea lui Florian Coldea privește chiar modul în care ar fi fost descrise acuzațiile în rechizitoriu.

„Judecătorul nu poate suplini, prin deducții şi coroborări, date disparate în cuprinsul rechizitoriului. Procurorul a lăsat în sarcina judecătorului configurarea acuzației, atât din punct de vedere obiectiv, cât şi din punct de vedere subiectiv, ceea ce excedează funcțiilor procesuale exercitate de acesta din urmă**”,** a susținut avocatul lui Florian Coldea în fața judecătorului de cameră preliminară, potrivit Libertatea.

Cum a început dosarul lui Florian Coldea

Dosarul a pornit după denunțul formulat la DNA de Cătălin Robertino Hideg, patronul Sanimed. Acesta susține că foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă i-ar fi promis obținerea unei soluții favorabile într-un dosar în schimbul sumei de 600.000 de euro. Procurorii au susținut în rechizitoriu că mecanismul ar fi funcționat prin intermediul altor două persoane.

Una dintre acestea este omul de afaceri Dan Victor Tocaci, despre care anchetatorii susțin că ar fi identificat potențiali „clienți”, respectiv persoane cu probleme penale pe care le-ar fi convins că relațiile grupului le-ar putea fi utile.

În materialul probator apare și expresia potrivit căreia „dacă dau 2-3 direcții cade România pe safety”. Celălalt nume este cel al avocatului Doru Trăilă, despre care ar fi existat percepția că poate avea influență asupra unor magistrați de la Tribunalul București și Curtea de Apel București, unde fusese profesor de drept.

Procurorii susțin că peste 7,7 milioane de lei ar fi ajuns în conturile lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă în urma altor asemenea operațiuni descrise drept „optimizări”. Măsurile asigurătorii dispuse în dosar se ridică la aproape 10 milioane de lei.

Apărarea a pus sub semnul întrebării imparțialitatea procuroarei DNA

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a respins cererile și excepțiile formulate de inculpați, apreciind că o mare parte dintre argumentele prezentate reprezintă apărări care trebuie analizate în faza de judecată pe fond.

Una dintre direcțiile de atac ale inculpaților a vizat-o pe Mihaiela Moraru Iorga, procurorul care a instrumentat cauza și procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA. Apărarea a invocat o presupusă lipsă de imparțialitate, făcând referire inclusiv la trecutul profesional al procuroarei și la conflictul pe care aceasta l-a avut cu fosta conducere a DNA.

În 2017, Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror-șef al DNA, a semnat revocarea Mihaielei Moraru Iorga. Aceasta a fost ulterior trimisă în judecată, însă Înalta Curte a constatat nulitatea rechizitoriului, iar Consiliul Superior al Magistraturii i-a permis să-și reia activitatea.

În 2018, Laura Codruța Kovesi a fost la rândul său revocată din funcția de procuror-șef al DNA de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției de la acel moment, Tudorel Toader.

Cele 10 nereguli reclamate de Florian Coldea și ceilalți inculpați

Avocații inculpaților au prezentat judecătorului o listă mai amplă de critici privind modul în care ar fi fost instrumentată ancheta. Prima privește presupusa alocare a dosarului către sine de către Mihaiela Moraru Iorga, în calitate de șefă de secție, după ce aceasta l-ar fi primit personal în audiență pe denunțător. Apărarea a reclamat și primirea directă a unor cereri, fără folosirea procedurii obișnuite prin registratură.

Un alt punct privește presupuse scurgeri de informații și date personale din dosar. Avocații au acuzat și existența unor acțiuni pe care le consideră nefirești în sprijinul denunțătorului Cătălin Hideg, inclusiv acordarea calității de persoană vătămată. O altă critică se referă la transcrierea greșită sau incompletă a unor înregistrări folosite ulterior în acuzare.

Apărarea susține și că procurorii ar fi selectat doar probele favorabile acuzației și ar fi folosit tehnici neloiale pentru obținerea unor probe ori pentru exercitarea presiunii asupra unor martori. Pe listă se află și presupusa încălcare a dreptului la apărare prin întârzierea accesului la dosar.

Avocații reclamă și ignorarea unor elemente pe care le consideră favorabile inculpaților. Ultimul punct se referă la presupuse relații de adversitate față de Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi, pe care apărarea le consideră relevante pentru imparțialitatea anchetei.

Doru Trăilă a legat agravarea bolii lui Dumitru Dumbravă de dosar

Una dintre cele mai puternice susțineri ale apărării a venit din partea avocatului Doru Trăilă. La dezbaterile din camera preliminară din 5 august 2026, acesta a vorbit despre situația lui Dumitru Dumbravă, decedat după trimiterea în judecată. Trăilă a afirmat că fostul general SRI fusese în remisie și că boala ar fi revenit pe fondul demersurilor judiciare.

„Inculpatul (Trăilă Doru Florel – n.r.) învederează că a fost colaborator şi prieten al domnului (Dumbravă – n.r.) timp de 5 ani de zile, iar în anul 2024 acesta a fost în remisie totală a bolii care, în final, i-a luat viața, dar această boală a revenit în urma demersurilor făcute de parchet, acesta decedând după patru luni de la momentul trimiterii în judecată. Consideră că inculpatului (Dumbravă – n.r.) i-au fost luaţi ani din viaţă şi ar trebui să i se respecte drepturile procesuale.

Astfel, la termenul din luna aprilie 2026, instanţa a stabilit 60 de zile pentru ca apărarea inculpatului (Dumbravă – n.r.) să fie una efectivă, însă, urmare desemnării unui nou avocat din oficiu şi preschimbărilor succesive de termene, perioada de 60 de zile nu mai există, aceasta împlinindu-se în data de 15 sau 16 august.

Învederează că este vorba despre o chestiune de comunicare, fostul avocat din oficiu având timp la dispoziţie pentru a studia dosarul de urmărire penală, dar şi apărările avocaţilor, care au fost formulate împreună cu inculpatul (Dumbravă – n.r.), care s-a implicat până în ultimul moment al vieţii sale. În aceste condiţii, apreciază că apărările formulate de inculpatul (Dumbravă – n.r.) ar trebui preluate şi menţinute, însă apărătorul din oficiu nu a avut această posibilitate. În consecinţă, apreciază că inculpatului (Dumbravă – n.r.) trebuie să i se respecte dreptul la o apărare efectivă”, se arată în încheierea de ședință din data respectivă.

Doru Trăilă, avocatul din „Dosarul generalilor”. Sursa Foto: Facebook

Ce a răspuns judecătorul în cazul lui Dumitru Dumbravă

Judecătorul de cameră preliminară nu a considerat că decesul unui inculpat justifică retrimiterea dosarului la parchet.

Instanța a făcut distincție între soluția care va fi dată ulterior cu privire la acțiunea penală și obligația judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea rechizitoriului și a probelor.

„Decesul inculpatului nu înlătură necesitatea pronunțării unei soluții de către judecătorul de cameră preliminară cu privire la legalitatea sesizării instanței şi nici nu impune retrimiterea cauzei la parchet, ci dimpotrivă, tocmai delimitarea funcțională a fazelor procesuale impune ca judecătorul de cameră preliminară să verifice dacă actul de sesizare și actele de urmărire penală îndeplinesc exigențele legale, inclusiv cu privire la inculpatul decedat și, constatând că acestea sunt legale, să dispună începerea judecății, urmând ca instanța învestită cu judecarea cauzei să dispună una dintre soluţiile prin care se soluţionează acţiunea penală”, reține judecătorul.

Apărarea reclamă modificarea unor transcrieri

O altă linie importantă de apărare privește transcrierea interceptărilor din dosar. Avocații au susținut că Mihaiela Moraru Iorga ar fi realizat mai multe „audieri preparatorii” înainte ca persoanele respective să fie audiate oficial ca martori, în prezența avocaților inculpaților. Cele mai concrete acuzații vizează însă diferențele dintre înregistrările audio și transcrierile realizate în cadrul anchetei.

Apărarea a prezentat drept exemplu o discuție dintre Dan Tocaci și Cătălin Hideg.

„În cuprinsul procesului-verbal datat 23 aprilie 2024, la pag. 10/30, după ce se transcrie corect întrebarea lui (Tocaci Dan Victor – n.r) - Ţi-a promis el vreodată, că dacă îi dai banii, pleci afară? Ţi-a promis? A zis că se face legal totul? Ţi-a zis cu gura lui că totul e legal, că se face legal?, transcrierea răspunsului lui (Hideg – n.r.) este nereală, practic o afirmaţiei este transformată într-o negaţie.

Astfel, deşi (Hideg – n.r.) afirmă în înregistrare cât se poate de clar şi ferm: Da, mă! Doar nu putea să mă scoată el din ţară, că avea el cu ce, în mana lui? (minutul 12,16), în procesul-verbal se transcrie cu totul altceva - Nu, mă, că nu putea să mă scoată el din ţară, că aveam cu ce ...

Mai mult decât atât, pe aceeaşi pagină, după întrebarea lui (Tocaci Dan Victor – n.r.): Bă, ti-a zis şi când ai semnat contractul cu (Coldea – n.r.), cu semnalul, cu ... ai semnat contractul tu cu (Coldea – n.r.), ce ţi-a zis ţie?...«Dom'le, că încercăm, să vedem» Da? Ţi-a promis vreunul dintre ăştia că..., în cuprinsul procesului verbal se consemnează nereal că răspunsul lui (Hideg – n.r.) este «neinteligibil», deşi în înregistrare se aude foarte clar cum (Hideg – n.r.) afirmă următoarele: Da’ nu se pune problema de promisiune (minutul 12.47).

În esenţă, această malversaţiune evidentă a avut şi are consecinţe iremediabile asupra dreptului la un proces echitabil şi explică întreaga atitudine procesuală a procurorului, care a trecut sub tăcere, prin folosirea sintagmei «neinteligibil», o afirmaţie expresă şi clară a denunţătorului în sensul că nu s-a pus problema vreunei promisiuni din partea inculpaţilor, afirmaţie care se află în înregistrarea prezentată procurorului de către denunţător încă de la debutul anchetei”, se arată în documentul citat.

Instanța a considerat diferențele din transcrieri erori materiale

Procurorul de ședință și judecătorul de cameră preliminară au respins interpretarea apărării.

Aceștia au arătat că transcrierile respective nu au fost realizate personal de Mihaiela Moraru Iorga și au apreciat că diferențele reclamate reprezintă erori materiale. Potrivit instanței, acestea au fost ulterior remediate.

Prin urmare, argumentele privind interceptările nu au determinat judecătorul să constate nelegalitatea rechizitoriului sau să dispună retrimiterea cauzei la DNA.

Florian Coldea contestă și modul în care a fost descris presupusul grup

O altă critică a vizat acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Avocații lui Florian Coldea au susținut că rechizitoriul nu ar explica suficient de clar cum s-ar fi format și cum ar fi funcționat presupusa structură. Apărarea a invocat inclusiv diferențele cronologice dintre momentul în care procurorii plasează începuturile presupusului grup și apariția unor societăți comerciale menționate în dosar.

„Urmare a unor asemenea inadvertenţe descriptive, inculpatul (Coldea – n.r.) a solicitat să se observe că, dacă s-ar utiliza argumentul reductio ad absurdum (n.r. – reducerea la absurd), ar însemna că între 2018 şi 2020, nefiind materializată rezoluţia infracţională, nici măcar nu ar fi trebuit să fie apreciată ca perioadă internă a iter criminis (n.r. – drumul infracțiunii) şi nu ar avea de ce să fie consemnată în rechizitoriu, neavând valenţe penale. (…)

În ordonanță se face mențiune cu privire la faptul că primele acte de constituire datează din anul 2018.

Cu toate acestea, (…) societatea comercială prin intermediul căreia s-a susținut că domnul (Coldea – n.r.) ar fi participat și ar fi susținut activitatea grupului infracțional organizat a fost înființată abia în anul 2020, iar legăturile acestei societăți cu societatea domnului (Dumbravă -n.r.) și cu ceilalți inculpați datează abia din anul 2021.

Prin urmare, consideră că cel puțin pentru perioada 2018-2020 nu există nicio mențiune referitoare la modalitatea factuală concretă în care domnul (Coldea – n.r.) ar fi inițiat, constituit sau organizat grupul infracțional pentru a cărui constituire a fost trimis în judecată.”, au susținut avocații.

De ce a respins judecătorul argumentul privind descrierea grupului

Judecătorul a avut o interpretare diferită asupra modului în care trebuie analizată acuzația. Instanța a arătat că un grup infracțional organizat nu presupune neapărat existența unui singur moment precis în care mai multe persoane decid constituirea lui.

„Astfel, infracțiunea nu se consumă printr-un act izolat și instantaneu, ci presupune existența unei structuri organizate, caracterizate printr-o anumită stabilitate, coordonare și existența unui scop infracțional comun.

În mod firesc, constituirea unui asemenea grup reprezintă, de cele mai multe ori, rezultatul unui proces desfășurat într-o anumită perioadă de timp, iar nu consecința unui singur act sau a unui moment unic, perfect determinabil.

În consecință, împrejurarea că rechizitoriul nu indică ziua sau locul exact în care membrii grupului ar fi convenit pentru prima dată asupra constituirii acestuia, nu echivalează cu lipsa descrierii faptei și nici nu afectează legalitatea actului de sesizare, atât timp cât din economia rechizitoriului rezultă perioada în care grupul a funcționat, persoanele implicate, scopul urmărit, structura relațională dintre membrii acestuia, rolurile atribuite fiecăruia și activitățile desfășurate pentru realizarea scopului infracțional”, notează judecătorul.

Avocații spun că nu au avut acces la dosar luni întregi

Printre criticile formulate în camera preliminară s-a aflat și modul în care apărarea ar fi avut acces la materialul de urmărire penală. Avocații au susținut că, pentru perioade lungi, Florian Coldea și apărătorii săi nu au putut consulta dosarul, în timp ce procurorii efectuau noi acte procedurale. Curtea de Apel București a respins însă ca nefondate argumentele privind încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil.

„În fapt, modul de acţiune al procurorului a afectat grav şi iremediabil dreptul la un proces echitabil, deoarece în timp ce procurorul notifica inculpaţii de o acuzaţie cu privire la o anumită faptă, în realitate probatoriul vizat de procuror se referea la faptele pentru care urma să dispună extinderea (n.r. - cercetărilor), fără să existe o notificare oficială.

Astfel, după ce timp de mai bine de 6 luni în care nici apărarea şi nici inculpatul nu au avut acces la dosar, în perioada 03.06.2025 - 13.06.2025, adică în 10 zile, procurorul a emis 6 (șase) ordonanţe prin care a dispus extinderea şi schimbarea încadrărilor juridice (…).

Această modalitate de acţiune este nelegală, deoarece a paralizat orice efort al inculpatului, care chiar şi cu asistenţa unui apărător, să poată înţelege acuzaţiile şi să aibă timpul pentru pregătirea apărării, modalitate de acţiune care este contrară dreptului la un proces echitabil. (…).

Totodată, dreptul la apărare presupune şi dreptul de propune probe, drept care nu poate fi exercitat «în alb», fără ca inculpatul să cunoască care sunt motivele reale ale acuzaţie, cu atât mai mult că aceste acuzaţii trebuie să indice probele pe baza cărora se consolidează. (…).

Dacă s-ar putea susţine că în perioada mai - octombrie 2024 s-a permis accesul la dosarul cauzei, deoarece această îngrădire evidentă a procurorului a fost suplinită de către judecătorii de drepturi şi libertăţi, totuşi, în intervalul noiembrie 2024 – iunie 2025, nici inculpatul şi nici apărarea nu a mai avut niciun acces la dosar, deşi au fost formulate numeroase cereri în acest sens.

Or, în aceste condiţii, după o cascadă de acte procedurale de extindere şi schimbări de încadrare juridică, faptul că procurorul a notificat inculpatul despre toate acestea numai după data de 13.06.2025 şi abia cu această ocazie a pus la dispoziţia apărări unele dintre actele de urmărire penală efectuate, demonstrează modalitatea concretă în care s-a procedat la paralizarea exercitării unui drept fundamental, respectiv dreptul la apărare”, au mai arătat avocații.

Dosarul ajunge în fața Înaltei Curți

În ciuda criticilor formulate de inculpați, Curtea de Apel București a constatat pe 5 august 2026 legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății.

Argumentele privind presupusele probleme ale transcrierilor, imparțialitatea procurorului, descrierea acuzației și accesul la dosar nu au determinat instanța de cameră preliminară să retrimită cauza la parchet. Dosarul se află însă în continuare în procedura de contestare a soluției.

Contestația se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar următorul termen este stabilit pentru 15 octombrie 2026.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive asupra acuzațiilor, Florian Coldea, Doru Trăilă și Dan Tocaci beneficiază de prezumția de nevinovăție.