Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Călin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Curtea de Apel București urmează să se pronunțe luni, 13 iulie, asupra contestației depuse de procurorii DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Instanța va stabili dacă menține măsura controlului judiciar dispusă de Tribunalul București pentru Viorel Pașca și ceilalți inculpați sau dacă admite solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă.
Curtea de Apel București pronunță decizia în dosarul lui Viorel Pașca
Curtea de Apel București urmează să pronunțe duminică decizia privind măsurile preventive în dosarul în care sunt cercetați Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și coordonatoarea activităților din azilele ilegale din Bihor.
Instanța analizează contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București, care a respins propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile și a dispus plasarea celor șase suspecți sub control judiciar.
„Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a declarat Viorel Pașca în urmă cu câteva zile la sosirea la Curtea de Apel București.
De ce Tribunalul București a respins arestarea preventivă
În motivarea deciziei din 2 iulie, Tribunalul București a arătat că, deși Ministerul Public formulează acuzația de trafic de persoane în formă continuată, invocând 210 acte materiale, „actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea”.
Instanța a reținut și că „activitatea desfăşurată de inculpaţi s-a dezvoltat şi s-a menţinut în timp într-un context în care chiar instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituţionale”. Judecătorul a apreciat totodată că pericolul pentru ordinea publică este o noțiune distinctă de pericolul social concret al infracțiunii.
În motivare se mai arată că activitatea descrisă de acuzare a încetat după intervenția organelor judiciare, toate locațiile fiind verificate, beneficiarii identificați și relocați, iar principalele probe fiind deja administrate prin percheziții și ridicarea documentelor și a suporturilor informatice.
Instanța a mai reținut că din dosar nu rezultă că vreunul dintre inculpați ar fi încercat să influențeze martori, să distrugă probe sau să exercite presiuni asupra persoanelor audiate. De asemenea, judecătorul a apreciat că nu există indicii privind un risc concret ca aceștia să se sustragă urmăririi penale, având domicilii cunoscute și prezentându-se în fața organelor judiciare.
Dosarul instrumentat de DIICOT
Alături de Viorel-Teodor Pașca sunt cercetați soția sa, Florica Pașca, cei trei fii ai acestora – Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităților din azilele ilegale din Bihor și persoana care gestiona direct personalul și internările.
DIICOT a contestat la Curtea de Apel București decizia Tribunalului București din 2 iulie.
Potrivit procurorilor, dosarul vizează destructurarea unui grup infracțional organizat acuzat de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile în județul Bihor. Ancheta susține că sute de vârstnici, persoane cu dizabilități psihice și oameni fără adăpost ar fi fost exploatați sub acoperirea unei activități caritabile.
Procurorii afirmă că gruparea ar fi fost constituită în anul 2020 de Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția și cei trei fii ai săi, și că aceasta ar fi funcționat prin intermediul Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată ca organizație umanitară, deși nu deținea licențele necesare pentru prestarea de servicii sociale sau medicale.
Recomandările noastre
