Donald Trump nu s-a oprit la Maduro și i-a lovit în plin pe Putin și Rusia. Ce ascunde operațiunea secretă din Venezuela

Sursa foto: Skynews

Capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele speciale americane și prăbușirea regimului de la Caracas deschid una dintre cele mai sensibile probleme geopolitice ale momentului: soarta miliardelor de dolari investiți de Rusia într-un aliat strategic care nu mai există.

Potrivit calculelor realizate de Reuters, Moscova riscă să piardă până la 17 miliarde de dolari alocați Venezuelei sub formă de împrumuturi, livrări de armament și investiții energetice, într-un joc de putere care scapă acum de sub controlul Kremlinului. Iar ultima decizie luată în Venezuala îndepărtează și mai mult țara de mâna de fier a liderului rus.

Investițiile Rusiei au transformat Venezuela într-un pariu geopolitic pe termen lung

Între 2006 și 2017, Rusia a devenit principalul creditor și susținător financiar al regimului venezuelean, atât în perioada lui Hugo Chávez, cât și sub mandatul lui Nicolás Maduro. Primele fonduri semnificative, în valoare de 2,2 miliarde de dolari, au fost acordate în 2009, când Caracas a semnat un contract major pentru achiziționarea de armament rusesc, inclusiv tancuri T-72 și sisteme antiaeriene S-300.

Sprijinul financiar nu a fost unul punctual, ci o strategie de consolidare a influenței ruse în America Latină, într-o zonă considerată tradițional de influență a Statele Unite ale Americii.

Datoria Venezuelei față de Moscova a devenit imposibil de rambursat

După opt ani de împrumuturi și amânări, Venezuela acumulase datorii de aproximativ 3,5 miliarde de dolari față de Rusia, sumă pe care nu a mai reușit să o ramburseze din cauza colapsului economic intern și a sancțiunilor internaționale.

În 2017, Vladimir Putin și Nicolás Maduro au convenit să amâne plățile pentru încă un deceniu, stabilind ca rambursarea principalului să aibă loc în perioada 2024–2027.

Această decizie a mutat practic problema pe termen lung, în speranța că regimul de la Caracas va supraviețui suficient pentru a onora angajamentele financiare.

Petrolul venezuelean a devenit moneda de schimb pentru supraviețuirea regimului

În a doua jumătate a anilor 2010, compania rusă Rosneft a devenit un actor central în relația Moscova–Caracas. Rosneft a acordat finanțări directe regimului Maduro și a primit în schimb participații în proiecte petroliere strategice ale companiei de stat PDVSA.

Surse citate de Reuters arată că guvernul venezuelean a evitat intrarea în incapacitate de plată livrând petrol către Rosneft, care îl revindea ulterior pe piața internațională. Practic, Kremlinul își recupera o parte din bani în barili de petrol, într-un mecanism ocolitor creat special pentru a evita sancțiunile.

Sancțiunile SUA au forțat Rusia să își ascundă activele din Venezuela

În 2020, după ce Washingtonul a impus sancțiuni directe împotriva PDVSA, Rosneft a fost obligată să se retragă oficial din Venezuela. Activele sale au fost transferate către o structură de stat creată special, Roszarubezhneft, deținută integral de statul rus.

Această mutare a fost interpretată ca o încercare de a proteja investițiile rusești și de a le scoate din raza directă a sancțiunilor americane. Capturarea lui Maduro pune însă sub semnul întrebării eficiența acestei strategii.

Administrația Trump revendică controlul asupra petrolului venezuelean

După căderea regimului de la Caracas, administrația Donald Trump a transmis un mesaj extrem de dur privind viitorul resurselor venezuelene. Trump a acuzat deschis regimul socialist de „furtul” industriei petroliere construite, potrivit lui, cu ajutor american.

„Am construit industria petrolieră venezueleană cu ajutorul talentului, energiei și abilităților americane, iar regimul socialist ne-a furat-o”, a declarat Trump, adăugând că SUA intenționează să reconstruiască infrastructura și să „vândă foarte mult petrol”, inclusiv către alte state.

Această poziție sugerează că activele controlate anterior de Rusia ar putea fi pierdute definitiv.

Moscova reacționează prudent, dar miza financiară este uriașă

Deși operațiunea americană a durat, potrivit Associated Press, aproximativ o jumătate de oră, reacția Moscovei a fost calculată. Ministerul rus de Externe a exprimat „profundă îngrijorare” față de atacurile americane și „serioasă preocupare” privind arestarea lui Maduro, cerând eliberarea acestuia și a soției sale, Cilia Flores, care riscă mai multe condamnări pe viață în SUA.

Dincolo de discursul diplomatic, Rusia se confruntă cu perspectiva pierderii unuia dintre cele mai costisitoare pariuri externe făcute în ultimele două decenii.

Kremlinul se află între solidaritatea autoritară și invidia strategică

Politologul Abbas Galliamov descrie situația Kremlinului drept una paradoxală. Pe de o parte, Vladimir Putin se identifică cu Maduro ca lider autoritar înlăturat prin forță, ceea ce generează indignare și teamă. Pe de altă parte, ca lider al unei puteri globale, Putin nu poate ignora eficiența operațiunii americane.

„Va fi o zi foarte grea pentru liderii blocului de forță rus. Vor fi multe strigăte de genul «de ce ei pot, iar voi nu?!»”, scrie Galliamov, sugerând că impactul capturării lui Maduro depășește cu mult pierderile financiare.

Venezuela devine un precedent periculos pentru investițiile geopolitice ale Rusiei

Cazul Venezuelei  ar putea deveni un precedent major pentru strategia externă a Moscovei. Investițiile masive în regimuri instabile, bazate pe loialitate politică și resurse naturale, se dovedesc extrem de vulnerabile în fața intervențiilor militare rapide și decisive.

Pentru Rusia, pierderea miliardelor din Venezuela nu este doar o problemă contabilă, ci un semnal că influența sa globală are limite clare atunci când intră în conflict direct cu voința strategică a Statelor Unite.