Donald Trump. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Donald Trump ar putea transforma sistemul financiar într-o armă împotriva aliaţilor, avertizează analiştii. Planul administrației americane este de a reechilibra comerțul prin slăbirea dolarului.
Donald Trump folosește arme financiare neconvenţionale
Statele Unite au la dispoziție o varietate de instrumente pentru pune în aplicare acest plan, de la rețelele de carduri de credit până la accesul la dolari pentru băncile internaționale. Aceste resurse ar putea fi folosite de administrația Trump pentru a-și îndeplini obiectivele comerciale și geopolitice.
Deși utilizarea acestor „arme financiare neconvenționale” ar putea genera un cost economic semnificativ pentru SUA și ar putea chiar să se întoarcă împotriva lor, analiștii subliniază că aceste scenarii nu ar trebui ignorate, mai ales dacă tarifele impuse nu reușesc să reducă deficitul comercial american, un rezultat plauzibil având în vedere lipsa forței de muncă și nivelul ridicat al consumului intern.
„Îmi pot imagina foarte bine că Trump devine frustrat şi încearcă să aplice idei trăsnite, chiar dacă logica economică lipseşte” a declarat Barry Eichengreen, profesor la Universitatea California, Berkeley.
Planul de tip Mar-a-Lago
Planul administrației americane vizează reechilibrarea comerțului prin deprecierea dolarului. Concret, strategia pe care o ia în considerare cercul apropiat al lui Trump implică slăbirea dolarului prin colaborarea cu băncile centrale internaționale, într-un acord similar cu „Mar-a-Lago”, făcând referire la Plaza Accord din 1985 și la reședința lui Trump din Florida.
Un document semnat de Stephen Miran, numit de Trump la conducerea Consiliului Consilierilor Economici, indică faptul că SUA ar putea folosi amenințarea tarifelor și garanțiile de securitate ca instrumente pentru a determina partenerii comerciali să-și aprecieze monedele în raport cu dolarul.
Economiştii sunt rezervați în ceea ce privește planul lui Donald Trump
Maurice Obstfeld, Peterson Institute for International Economics, a declarat: „Este un scenariu extrem de improbabil”. El crede că tarifele deja stabilite nu mai pot servi ca instrument de negociere, iar angajamentul Statelor Unite față de securitatea globală este afectat, în special din cauza ezitărilor în sprijinul Ucrainei.
Maurice Obstfeld şi alţi experţi atrag atenţia că BCE, Banca Japoniei şi Banca Angliei nu ar accepta un acord care le-ar obliga să crească dobânzile şi să-şi împingă economiile spre recesiune. Nici China, care se confruntată cu nevoia urgentă de relansare economică, nu ar susţine o apreciere a yuanului.
Dolari. Sursa foto: Monitorul Fiscal
Ameninţarea lui Trump cu restricționarea accesului la dolari
Administrația Trump ar putea lua măsuri mai drastice, cum ar fi restricționarea accesului la dolari prin blocarea liniilor de swap valutar pe care Federal Reserve le oferă băncilor centrale din alte țări.
Aceste facilități sunt cruciale în momente de criză, când piețele financiare devin instabile și investitorii caută siguranța oferită de dolar. Restricționarea accesului la dolari ar afecta grav băncile din zona euro, Marea Britanie și Japonia, expunând astfel sistemul financiar global la riscuri semnificative.
„Nu mai este de neconceput ca acest tip de ameninţare să fie folosit,” a declarat Spyros Andreopoulos, economist-şef la Thin Ice Macroeconomics.
Cardurile de credit, un alt as în mâneca americanilor
Statele Unite controlează marile rețele de plată, cum ar fi Visa și Mastercard. Deși Japonia și China au creat propriile lor sisteme, două treimi din plățile cu cardul din zona euro sunt procesate de aceste companii americane. Mai mult, aplicațiile mobile precum Apple Pay și Google Pay, care sunt de asemenea dominate de firme din SUA, constituie o parte semnificativă a pieței de retail.
Dacă Washingtonul ar obliga aceste companii să își suspende serviciile, așa cum s-a întâmplat în Rusia după invadarea Ucrainei, europenii ar fi nevoiți să recurgă din nou la plăți în numerar sau la transferuri bancare lente și ineficiente.
„Faptul că SUA devin ostile reprezintă un regres uriaş” a afirmat Maria Demertzis, economist-şef pentru Europa la Conference Board.
Banca Centrală Europeană a semnalat că această dependență face ca Europa să fie vulnerabilă la „presiuni și constrângeri economice”. În acest context, a sugerat că euro digital ar putea reprezenta o soluție, însă proiectul este întârziat și ar putea dura ani până la implementare.
Cum răspunde Europa la aceste măsuri
Oficialii europeni examinează diverse opțiuni de reacție, dar sunt precauți în ceea ce privește inițierea unei noi escaladări. Printre scenariile luate în calcul se află impunerea unor tarife proprii sau restricționarea accesului băncilor americane pe piața Uniunii Europene.
Implementarea unor astfel de măsuri ar putea fi complicată din cauza influenței și a riscurilor ca băncile europene cu activități în SUA să fie afectate de represalii.
Cu toate acestea, mai mulți directori de la marile bănci internaționale au declarat că se tem de posibile reacții dure din partea Europei în lunile următoare, scrie msn.com.
