O romnie de 21 de ani, care e căsătorită de câţiva ani cu un bărbat rom în vârstă de 23 de ani, a aflat că soţul ei o înşală cu o româncă. Bărbatul a început să-şi neglijeze nevasta şi să lipsească nopţile de acasă. După mai multe certuri, femeia şi-a luat fetiţa pe care o are împreună cu soţul său şi a plecat la părinţii săi, cu gândul de a divorţa.
EVZ vă prezintă în exclusivitate înregistrarea unei judecăţi derulată după regulile nescrise ale romilor tradiţionali. Speţa prezintă un divorţ înaintat de o soţie romă care îl acuză pe soţul său că o înşală cu o româncă.

"În astfel de cazuri, părinţii fetei trebuie să încerce să aplaneze conflictul pe cale amiabilă, în familie. Adică, merg la cuscrii lor şi încearcă să-i împace pe copii. Dacă aceste încercări eşuează, atunci se ajunge la judecată.

În această situaţie s-a apelat la judecători din Bucureşti, care sunt din aceeaşi comunitate, deoarece cunosc mai bine familiile implicate în conflict", explică Florin Motoi, preşedintele Uniunii Naţionale a Comunităţilor de Romi (UNCR), el însuşi judecător.

Motoi afirmă că un divorţ la romii tradiţionali este ceva mai diferit faţă de unul judecat la tribunal, între doi români: "Noi, romii tradiţionali, nu suntem căsătoriţi cu acte la primărie. De aceea nu e cazul să mergem la tribunal pentru a divorţa, aşa cum le cere legea românilor şi tuturor celor căsătoriţi cu acte. Noi suntem uniţi în faţa lui Dumnezeu. Cei doi tineri care divorţează trăiesc în concubinaj. La romi, divorţul e foarte rar".

Cine convoacă judecătorii

Din momentul în care părinţii celor doi soţi au eşuat în încercarea de a-i împăca, tatăl soţiei înşelate începe demersurile pentru organizarea judecăţii. "El este cel care îi cheamă pe cei trei judecători pentru a rezolva cazul şi totodată îi informeaza pe cuscrii săi că îi va chema în instanţă. Aceasta înseamnă, în termenii unei judecăţi la tribunal, că i-a citat la proces. Locul de desfăşurare este ales de comun acord, într-o casă neutră. Procesul durează în jur de câteva ore. În cazuri mai grave, judecătorii audiează părţile prin «navetă», adică merg la fiecare acasă în parte şi îi audiează. Apoi, judecătorii se strâng într-o casă neutră şi decid verdictul. În cazurile acestea, procesul poate dura câteva zile", explică Florin Motoi.


ÎN FAŢA COMPLETULUI
Reclamanţii acuză

Completul de judecători care a împărţit dreptatea în acest caz de divorţ a fost format din trei judecători: Hobi, şeful completului, care a fost asistat de Tarzan şi Gongoi, doi dintre cei mai bine cotaţi judecători din Ca­pitală. După prezentarea jude­că­torilor, Hobi dă cuvântul re­cla­man­ţilor.

"Într-o judecată la romii tra­diţionali, ce-i care iau primul cuvântul sunt recla­manţii, în acest caz fiind pă­rinţii femeii. Doar bărbatul are voie să ia cuvântul, iar femeia depune şi ea mărturie doar dacă îi cer judecătorii", spune Motoi.

Foarte supărat, tatăl femeii înşelate le explică judecătorilor cum ginerele său îşi neglijează nevasta şi familia. El le mărturiseşte jude­cătorilor că a încercat de mai multe ori să-i împace pe copii, dar nu a reuşit. Prin urmare, el cere judecătorilor să-i divorţeze pe copii şi să-i ofere libertate fiicei sale. Pentru a verifica cele spuse de socrul mic, judecătorii îi cer femeii înşelate să povestească ce s-a întâmplat între ea şi soţul său.

"Nu a mai dormit câteva nopţi acasă, după care mi-a spus că s-a îndră­gostit de o româncă. Prin urmare, cer să divorţăm", spune femeia judecătorilor. "Ju­decata la romii tradiţionali este una de pace şi de mediere a conflictului apărut între cele două familii. De aceea, judecătorii au întrebat-o încă o dată pe femeia înşelată dacă vrea să se împace cu soţul său, în cazul în care acesta vrea să se împace cu ea", adaugă Motoi. Curios, femeia le-a răspuns judecătorilor că ar vrea să se împace cu soţul ei, în cazul în care acesta ar vrea să se întoarcă la ea, "pentru că am un copil cu el".

SENTINŢĂ
Pârâţii au cuvântul

Cornel şi Fulmena, părinţii soţului infidel, sunt chemaţi în faţa jude­că­torilor. Cumva spăşiţi, aceştia recunosc faptele fiului lor şi declară că nu-i înţeleg comportamentul. "Magistraţii" îi dau cuvântul şi pârâtului. El recunoaşte relaţia extraconjugală şi precizează că nu vrea să se mai împace cu soţia lui. "În acest moment, în altfel de speţe, în care soţii nu spun clar că vor să se despartă, judecătorii, la fel ca şi la tribunal, mai dau un termen de graţie celor doi soţi, în ideea că poate aceştia vor să se împace. Deoarece în cazul de faţă cele două părţi nu vor să mai trăiască împreună, judecătorii au decis să se retragă şi să ia verdictul", explică Florin Motoi.

Deliberarea

Hobi, Tarzan şi Gongoi, asistaţi de unul dintre bătrânii din comunitate, se retrag într-o altă cameră pentru a delibera. După ce iau în calcul toate declaraţiile părţilor, aceştia decid că soţul este singurul vinovat. "Cei doi au de împărţit o casă, o maşină şi fetiţa. Deoarece femeia a dovedit că e nevinovată, noi am decis că singurul care trebuie să plătească e bărbatul. El va rămâne cu maşina, pentru că e bărbat şi are permis de conducere, iar casa şi fetiţa vor rămâne la femeie. Bărbatul va putea să-şi viziteze copilul ori de câte ori doreşte. El îi va plăti femeii şi 20.000 de euro, pentru îngrijirea fetiţei până la vârsta majoratului. Asta pentru că noi, romii, nu avem un venit stabil pentru a plăti pensie alimentară. Femeia este liberă din acest moment să se recăsătorescă", a citit verdictul judecătorul Hobi. Toate părţile implicate declară că sunt mulţumite de judecată, iar părinţii soţului afirmă că vor pune în aplicare decizia şi că vor plăti şi sancţiunea bănească.

PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Ce înseamnă Staborul

"Termenul de stabor nu există în limba romani. Acesta este un cuvânt apărut după 1990 şi a fost inventat de români şi de romii care nu vorbesc limba romani. Termenul corect e de kriss, care înseamnă judecată de pace, iar judecătorii se numesc krisinitori. Kriss-ul reprezintă tribunalul suprem al ro­milor. Rolul judecăţii tradiţionale rome este de a stinge conflictele din comunitate şi de a împăca părţile. Judecata se face exclusiv între membrii co­muni­tăţii, iar hotărârea se ia prin consens. Judecata de pace nu intră în contradicţie cu legile statului român.
Kriss-ul se ţine în comunităţile tradi­ţionale, unde se vorbeşte romani. Kriss-ul judecă doar conflicte minore din cadrul, cum ar fi divorţul din cauza adulterului sau nerespectarea obliga­ţiilor maritale, scandaluri, certuri generate de invidie, nerespectarea cuvântului dat în cadrul unui schimb sau la împărţirea unui profit, necinstea în afaceri şi hoţia în cadrul comunităţii. În cazuri grave, cum ar fi crime sau tentative de omor, noi îi încurajăm pe romi să meargă la poliţie" explică Florin Motoi (foto).

CRITERII
Cum se aleg judecătorii

Krissinitorii (judecătorii – n.r.) sunt bărbaţi, de multe ori oameni bătrâni, cărora comunitatea le datorează respect şi credinţă. Judecătorii sunt persoane renumite pentru onoarea, înţelepciunea, rangul şi puterea lor materială, aceasta pentru a fi incoruptibili.

Judecătorul nu trebuie să fie rudă cu vreuna dintre familiile aflate în conflict. El trebuie să aibă o experienţă de viaţă bogată, să fie apreciat de romi şi să cunoască foarte bine tradiţiile romilor.
Trebuie să fie trecut de 40 de ani, să aibă familie, să fie om prosper şi să aibă un comportament ireproşabil.

De fiecare dată numărul judecătorilor este unul impar, de la trei la nouă. Judecătorul principal se alege de către reclamant, iar ajutoarele lui se aleg de către ambele tabere în mod egal.