Șase din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării, arată
rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your
Brain pe un eșantion de 250 de companii din diverse domenii, în perioada
9 – 23 martie.

Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de
muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulți față de anul
2018, reprezintă o soluție pentru economia românească, consideră
majoritatea celor chestionați. Întrebați cum văd intenția 
autorităților, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins această
soluție, iar restul nu au oferit un răspuns.

62% dintre cei chestionați au declarat că sunt dispuși să angajeze forță
de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulți
dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient,
criza de forță de muncă din sectoarele aflate pe creștere.

Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenți cred că
românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară, astfel
că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o
politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel
cum fac toate țările din UE.

,,Germania, Franța, Spania, Italia au înțeles că economiile lor au
nevoie de forță de muncă tânără, activă. Până și Polonia a atras 1
milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în
condițiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an
la an tot mai proaste’’, arată concluziile Barometrului Frames & Train
Your Brain.

Întrebați care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un
cuvânt de spus, 67% dintre respondenți au indicat construcțiile, 54% –
industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% –
sectorul serviciilor.

,,Opinia generală este că integrarea muncitorilor străini reprezintă o
soluție pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în condițiile în care
reîntoarcerea românilor din străinătate este pusă sub semnul îndoielii.
Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenții au declarat,
în cadrul interviurilor telefonice, că România poate suplini lipsa
specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă
printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră
a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova
sau din țările africane, francofone’’, arată rezultatele barometrului.
Întrebați care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor
străini, 73% dintre respondenți au indicat-o pe cea lingvistică – faptul
că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%)
și cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.
,,Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare
problemă, în acest moment, cu o excepție – cea a forței de muncă din
Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă în prezent pentru
firmele românești. Obiceiurile, tradițiile, inclusiv cele religioase,
comportamentul social în unele cazuri diferit față de cel al românilor
și absența unei legislații care să le asigure străinilor o integrare
optima în societate (dreptul la cetățenie, asigurarea medicală, accesul
la educație, accesul la creditare etc. ) generează, în continuare, multe
semne de întrebare’’, arată barometrul Frames & Train Your Brain.
O altă întrebare a vizat interacțiunea cu muncitorii străini. 43% dintre
respondenți au declarat că au avut contact cu angajații străini, iar 76%
i-au caracterizat drept profesioniști, serioși și focusați pe muncă.
,,Este vorba, în primul rând, de specialiștii străini detașați în
România și care activează, în general, în poziții de conducere în
companii. Un alt contingent important, la care  fac referire cei
chestionați, îl reprezintă angajații proveniți din Rep. Moldova și
Bucovina, tot mai mulți în ultimii ani, și care au ajuns să reprezinte
un număr semnificativ în multe companii din marile orașe. Un alt segment
de muncitori străini menționat de respondenți este reprezentat de
muncitorii din sectorul construcțiilor și din servicii precum
restaurante și hoteluri, despre care cei mai mulți au avut cuvinte de
laudă și apreciere’’, se mai spune în barometru.
Interesant este și faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor
român și unul străin, peste 60% dintre respondenți au indicat drept
principale criterii de selecție – profesionalismul, experiența,
seriozitatea și nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenți
au indicat naționalitatea.

Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat
măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forță de
muncă de calitate.

,,O abordare deschisă, care să includă garantarea egalităţii de şanse,
este primordială în acest domeniu. Asigurarea unei legislații coerente
de admisie și a unor mecanisme administrative care să asigure o
integrare reală a muncitorilor străini este esențială în acest demers,
de la documentele de ședere, la accesul la servicii publice, educație,
sănătate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare etc. Majoritatea
celor chestionați au indicat faptul că statul român trebuie să dezvolte
o politică pro-activă de racolare a muncitorilor străini în țările de
origine, prin dezvoltarea unor facilități precum cele de locuit, burse,
asigurări sociale etc. Într-o economie globală,  în care competiția
pentru forța de muncă este tot mai acerbă, România este necesar să vină
cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de muncă
solicitate de mediul privat’’, se mai spune în Barometrul Frames & Train
Your Brain.
Barometrul a fost realizat în perioada 9-23 martie 2019, pe un eșantion
de 250 de respondenți din tot spectrul economic (oameni de afaceri,
manageri din companii, responsabili HR, angajați). Metoda folosită a
fost interogarea online&telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3%.

Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent,
caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă
ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru
imigranţi.

 

Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel
puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).
În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt
membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar
aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu
familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria
celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti.
Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de
muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie
de 60% în total imigranţi.
Principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt
Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).

Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au
ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca,
Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.
În prezent, România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al
ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări
precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.
Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat la
nivel internațional prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de
integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare
familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung,
acces la cetăţenie şi anti-discriminare.
Concluzia este că România este pregătită să atragă muncitori imigranți
și famiiile lor, însă mai are de făcut pași importanți în ceea ce
privește dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de
vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la
sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de
asigurări şi protecţie socială, accesul la locuinţe, la învăţarea limbii
române şi facilitarea orientării culturale asigurându-se păstrarea
identităţii culturale a străinilor.

 

 

Te-ar putea interesa și: