Parlamentul european va supune la vot, pe 23 septembrie, o propunere de Directivă care prevede, printre altele, plata unei taxe în schimbul preluării unui link sau material de presă

Europarlamentarul Victor Negrescu, care s-a poziționat împotriva actului normativ, este de părere că acesta „nu a apărut ca o nevoie de a ajuta jurnaliștii, ci cu gândul de a lovi în giganții Google, Youtube, Yahoo și ceilalți jucători importanți de pe piața digitală europeană, pentru ca aceștia să nu mai controleze piața”. Potrivit acestuia, directiva s-ar fi făcut la presiunile marilor trusturi media din Europa.

„Articolul 11 trebuie șters!”

Negrescu incriminează în special articolului 11, care se referă la crearea unui nou drept pentru editorii de presă și presupune interdicția de a mai prelua conținutul fără a plăti pentru el. El susține că a depus un amendament pentru ștergerea în întregime a acestuia. Cu toate acestea, politicianul consideră că „directiva va trece aproape la fel ca în forma inițială și avem o mare problemă. Cu siguranță, va fi pusă în aplicare”.

Parlamentul României a votat, în unanimitate, împotrivă, motivând că face mai mult rău decât bine. Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, opinează că „este doar o formă de monetizare a conținutului care acum este gratis, nu va ajuta jurnaliștii, ci patronii de publicații. Majoritatea jurnaliștilor își cedează prin contract dreptul de autor publisherului”.

Postarea pe Facebook se poate amenda

„Dacă vei pune ceva pe rețelele sociale, un link, ești pasibil de amendă”, a adăugat Avădani, după care a precizat că „avem o problemă de reprezentare noi, utilizatorii. Noi nu apărem în această Directivă. Grupurile media șiau promovat ideea, iar atâta vreme cât s-au încadrat în limitele legii e onorabil. Problema e că pe noi cetățenii nu ne apară nimeni.”

Justifi cările directivei

Comisia Europeană a invocat următoarele motive:

● O mai bună remunerare a jurnaliștilor

● 47% dintre cititorii europeni spun că citesc doar snnipet-ul afișat de agregatoarele de știri, în România procentul fiind de 38%, potrivit Comisiei, ceea ce conduce la venituri mai mici pentru publicații.

● Va crește calitatea conținutului

Consecințele „Taxei pe Link”

Asociației pentru Tehnologie și Internet susține că pot apărea următoarele consecințe:

● Îngreunarea accesului la informație și mai puțină varietate de conținut

● Incertitudine juridică (limitarea dreptului la citare, licențierea liberă)

● Limitarea surselor de știri și a informațiilor online

● Contrazicerea felului tehnic în care funcționează internetul

● Adăugarea de bariere pentru inovație în cazul noilor tipuri de aplicații care reproduc fragmente de conținut din articole de știri.