În capitala SUA, au luat loc la aceeași masă a discuţiilor experţi, analişti, consultanţi, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare, precum şi ai celor patru mari producători de tutun din lume. Totodată, au participat politicieni, dar şi medici, care au trecut în revistă, fiecare din punctul său de vedere, cele mai arzătoare probleme din domeniu.

Piaţa neagră, principalul vinovat pentru îmbolnăviri

Şi, fiindcă cel mai important aspect dezbătut a fost cel al sănătăţii celor care au ales să foloseasca produsele din tutun, atenţia participanţilor a fost îndreptată spre aşa-numitele alternative „cu risc redus”: este sau nu vapingul alternativa la fumat mai puţin dăunătoare sănătăţii? Unul dintre principalii jucători în domeniu, Food and Drugs Administration (FDA-Agenţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA), a dezvăluit, referindu-se la cazurile de îmbolnăvire și chiar la decesele constatate, că acestea au fost atribuite în mod eronat vapatului legal, întrucât consumatorii au utilizat în țigările electronice extras de cannabis (THC) procurat ilegal, sau diverse amestecuri artizanale improprii.

Studiile FDA arată că nu produsele de vapat cumpărate din magazine au cauzat recentele îmbolnăviri din SUA. În majoritatea covârșitoare a cazurilor (82%) s-a constatat că utilizatorii au adăugat în dispozitive extract de canabis cumpărat de pe stradă. Practic, chestia cu bolile generate de ţigările electronice s-a cam…„fumat”, iar autoritatea avertizează consumatorii asupra riscului de îmbolnăvire sau chiar deces din cauza utilizării THC (tetrahidrocanabinol – extras de canabis) și vitamina E în ţigările electronice. „Am descoperit, în urma investigațiilor, că majoritatea pacienţilor afectaţi de aceste boli au folosit produse care conţin THC”, se arată în comunicarea FDA.

Război total

Problemele globale au fost sumarizate în doar patru cuvinte: „More choice, less risk” – mai multe alternative, mai puţine riscuri. Din studiile realizate de Altria Group (cel mai mare concern din industrie, cu o cifră de afaceri de peste 25 miliarde dolari) rezultă că printre tendinţele anilor următori se remarcă o creştere semnificativă, până la 22 milioane de persoane, a numărului celor interesaţi de produse alternative fumatului, concomitent cu scăderea incidenţei fumatului de țigări clasice în rândul tinerilor și al populaţiei, în general.

În ceea ce priveşte situaţia din SUA, notăm urmatoarele aspecte:

-Problema e legată de consumul de THC (extras de cannabis) de pe piaţa neagră și vitamina E, adăugate artizanal produselor. Dar abordarea publică e greșită, aruncându-se vina pe aparatele (ţigaretele electronice) în care consumatorii respectivi îşi  pun substanțele. Un fel de: „paharul e de vină, nu ce ai turnat în el!”;

-Nu se poate face o estimare unitară, pentru că în unele state americane canabisul este legalizat, iar în altele nu, deci oamenii se feresc să spună exact ce au vapat şi de unde au cumpărat;

-Procedurile de autorizare ale Food and Drug Administration (FDA) sunt, de multe ori, greoaie şi ineficiente. Se dau greu autorizaţii de punere pe piaţă (pentru că FDA e specializată în medicamente, tutunul intrând în atribuţiile sale relativ târziu, după 2007) şi şi mai greu sunt emise autorizări de comercializare ca „produse cu risc redus”. Recent, FDA a autorizat, totuși, punerea pe piaţă a IQOS şi a permis „claim”-ul de „risc redus” pentru SNUS-ul suedez (săculeți de tutun de supt, interziși în UE);

În acest context, trebuie menţionat şi că fostul şef al FDA, Scott Gottlieb (care acum e în bordul Pfizer, producător de medicamente pentru lăsatul de fumat), e cel care a lansat sintagma „vaping epidemics”, cu adresă clară împotriva Juul. Juul, până de curând cel mai de succes produs de vapat din SUA, exista pe piaţă înainte ca FDA să preia atribuţiile de autorizare a produselor din tutun şi a produselor conexe.

În acelaşi timp, cel mai înverșunat adversar al ţigărilor şi a derivatelor lor moderne este Michael Bloomberg, posibil candidat democrat la președinția americană şi finanțator al Organizației Mondiale a Sanatatii (OMS), care, prin fundația care îi poarta numele, sponsorizează ONG-uri şi programe anti tutun în diverse ţări, cu scopul înăspririi legislației. La noi, Fundația Bloomberg stipendiază programul „2035 România fără tutun”, dar există şi „Bulgaria fără tutun”, „Georgia fără tutun” şamd.

Se poate spune că, în prezent, asistăm la un război total între farma şi industria tutunului, ambele folosind aceeaşi nicotină lichidă în produsele pentru diminuarea/renunţarea la fumat. Nicotina este produsă de o singură companie, care o fabrică în Elveţia, având ca materie primă tutunul. Cu alte cuvinte, aceeași nicotină, provenită de la acelaşi producator, poate fi „rea” sau „bună”, în funcție de cine o utilizează! Când e folosită de industria sănătaţii pentru plasturi, gumă, spray-uri etc.- e considerată „bună”, iar când e folosită de industria tutunului, în ţigări electronice, e „rea”…

Rezolvare „made in Romania”: supra-reglementare şi supra-taxare!

În ceea ce priveşte România, subiectul este tratat aproape exclusiv emoţional, autorităţile fiind mai degrabă influențate de presiunile ONG-urilor finanțate de Fundația Bloomberg, făcându-se a uita că industria tutunului, în care lucreaza peste 4.500 de angajați, este al doilea mare contribuabil la bugetul statului, cu peste 3 miliarde de euro virate anual sub formă de accize şi alte taxe. Dar, pare că nu e de ajuns…Se preconizează apariţia unor hiper-reglementări care nu se regăsesc în Directiva tutunului, recent transpusă în legislaţia românească (interzicerea expunerii țigarilor în magazine, a vapatului în locurile publice, suprataxare etc.). În legătură cu acest subiect, JTI consideră, într-un document aflat pe masa Parlamentului României, că „exemplul unor state, ca Franţa sau Irlanda”, care au introdus reglementări excesive, „arată nu doar că nu s-a diminuat consumul de tutun, dar acestea au determinat creşterea contrabandei cu ţigarete, facilitând accesul consumatorilor şi în special al minorilor, la produse ieftine, cumpărate fără niciun control de pe piaţă.”

Revenind la tema principală a forumului global de anul acesta, se poate spune că vapingul, ca alternativă la fumatul clasic, este aproape sigur (Public Health England estimează 95%), atâta timp cât se folosesc produse legale şi nu adaosuri dăunatoare, ilegale sau preparate de fiecare, în propria bucatarie. Cine vapează THC (tetrahidrocanabinol) şi vitamina E işi asumă individual riscul. Iar rezultatele s-au văzut.

Disponibilitatea pentru dialog, marele câştig al Forumului

Gilda Lazăr
Gilda Lazăr

Din partea României, la lucrările ediţiei 2019 a GNTF a participat Gilda Lăzar, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria. „Pentru mine, Forumul a fost un excelent prilej de a lua distanță fată de problemele acute din piață și de a veni în contact direct cu ce se întâmplă la nivel global, diferențele de reglementare și de tratament fiind foarte mari de la tara la tara. Pare oarecum ciudat, dar astfel de reuniuni pot să inducă și o anumită stare de confort: când vezi cum e în alte părți, realizezi că oricât poate fi mai rău… Cel mai mult m-a impresionat diversitatea participanților și disponibilitatea pentru un dialog normal și civilizat, într-o atmosferă constructivă. Evenimentul a adus împreună, la aceeași masă, reprezentanți ai industriei, ai autorităților de reglementare (FDA), politicieni, jurnaliști, medici, consultanți, pe parcursul lucrărilor fiind prezentate formal și discutate deschis perspective foarte diferite”, a declarat Gilda Lazar.

Te-ar putea interesa și: