Dacă ar exista, în acest moment, o hartă turistică a României, Bucureştiul nu şi-ar găsi prea uşor locul acolo. Şi asta deşi, în traseul lor spre cetăţile medievale din Transilvania, mănăstirile Moldovei şi câmpurile verzi din Maramureş, turiştii străini se "împiedică" de Capitală. În 2007, în Bucureşti au venit aproximativ un milion de turişti străini, însă peste 70% dintre aceştia au ajuns aici pentru afaceri.

Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, crede că Bucureştiul este un oraş frumos pentru străini, deşi locuitorii lui au o altă părere, şi că ar trebui promovat prin evenimente şi campanii similare cu cele care se desfăşoară în alte oraşe europene. 

Zilnic, trei milioane de oameni se înghesuie pe o infrastructură abia dezvoltată pentru populaţia oficială de 1,9 milioane de locuitori. Pentru mulţi dintre ei, compromisul funcţionează astfel: oraşul-gazdă le oferă posibilitatea de a munci şi câştiga bani, în schimbul unei stări continuue de stres şi disconfort. 

Aglomeraţia şi lipsa spaţiilor de recreere nu mulţumesc locuitorii şi, cu siguranţă, nu atrag turiştii. 

"Omul care dărâmă locul" sau blestemul unei ţări

Bucureştiul este singura capitală din Europa care a demolat pe vreme de pace un număr echivalent de clădiri pierdute de alte capitale pe vreme de război. Scenariul funcţionează şi în alte zone ale ţării. 

„Omul dărâmă locul” este o campanie iniţiată de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional în vederea schimbării percepţei publice asupra patrimoniului construit.

Cei prezenţi la cea de-a doua întâlnire a workshop-ului "Bucureştiul şi împrejurimile sale – cum le promovăm?" au încercat să evidenţieze câteva dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă Capitala şi să ofere direcţii pentru găsirea unor soluţii.

Subiectul nu a atras însă atenţia Primăriei Generale sau a Ministerului Turismului, ai căror reprezentanţi au lipsit.

Câteva dintre propunerile formulate:

  • semnalizarea monumentelor istorice
  • crearea unui parteneriat între industria hotelieră şi muzeele din Bucureşti
  • înfiinţarea unei linii de autobuz, cu scop turistic
  • refacerea posturilor de consilieri guvernamentali, specialişti în justiţie şi arhitectură
  • realizarea de monografii ale unor cartiere, broşuri care să fie împărţite în punctele turistice şi în şcoli
  • exproprierea celor care nu doresc sau nu se pot îngriji de proprietăţile cu importanţă istorică

Credeţi că Bucureştiul este o cauză pierdută din punct de vedere turistic? Cum putem promova oraşul pentru a atrage mai mulţi turişti?

CITIŢI ŞI:

Ruinele Bucureştiului

DEZBATERE EVZ: Capitala aberaţiilor urbanistice