Ekaterina Zaharieva, Ministrul bulgar de Externe, a lansat din nou un îndemn la adresa UE să-şi extindă frontiera zonei de liberă circulaţie Schengen. Într-un interviu acordat recent cotidianului german Die Welt, oficialul bulgar nu a militat doar pentru ridicarea controalelor temporare la frontiere în Uniune, ci a cerut ca ţara sa şi România să fie primite în Schengen până la sfârşitul anului. Concluzia la care au ajuns, în urma interviului, cei de la Deutsche Welle a sunat în termeni seci: România şi Bulgaria, care nu pierd nicio ocazie să se prezinte drept state UE stabile şi sigure, fac presiuni să fie primite în zona Schengen, dar se pare că vor rămâne ”copiii problemă ai Uniunii Europene”, potrivit romaniatv.net.

Cereri de aderare la Schengen, încă din 2007

Cu o anumită pondere în importanţă, de vreme ce Bulgaria este ţara care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului european, solicitarea Ekaterina Zaharieva poate avea un ecou pozitiv, însă iniţiativa nu este nici pe departe una nouă. Aderarea la Schengen este o cerinţă aflată aproape în permanenţă în mapa politicienilor români şi bulgari încă din momentul în care cele două ţări au aderat UE, la 1 ianuarie 2007. De fiecare dată, însă, cererile le-au fost respinse, fiind invocate deficienţe în domeniul statului de drept şi luptei împotriva corupţiei. Deşi Comisia Europeană (CE) consideră că ambele state UE îndeplinesc criteriile ”tehnice”, un număr de state UE cu Franţa şi Germania în frunte şi-au exprimat rezervele.

Corupţia din România ameninţă “securitatea cetăţenilor germani”

Ministrul bavarez de Interne Joachim Herrmann, unul dintre cei mai sceptici critici, aprecia într-un interviu recent că ar fi de dorit ca România şi Bulgaria să adere la Schengen pe termen lung. Tot el, însă, a subliniat că este necesar ca securitatea cetăţenilor germani să nu fie periclitată. În opinia sa, ameninţarea ”corupţiei extinse şi problemele masive cu crima organizată” aferente României şi Bulgariei este pur şi simplu prea mare, transmite News.ro. El a notat totodată că ar fi imposibilă o justificare a reintroducerii controalelor la frontiera germano-austriacă în paralel cu o ridicare a controalelor la frontierele română şi bulgară cu Schengen, înaintea garantării protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.

Merkel: Admiterea României în Schengen, ”abordare rezonabilă”

Înaintea alegerilor legislative din septembrie, Angela Merkel şi-a exprimat susţinerea faţă de aderarea tuturor statelor membre UE la Schengen. Merkel a catalogat propunerea preşedintelui CE Jean-Claude Juncker de admitere cât mai rapid posibilă a României şi Bulgariei în Schengen drept o ”abordare rezonabilă”. Însă ea a îndemnat în acelaşi timp la prelungirea controalelor la frontiera Germaniei, evocând o lipsă de protecţie la frontierele externe. ”Atât timp cât protecţia la frontiera externă nu va funcţiona aşa cum avem în vedere, este absolut să existe controale la puncte critice de pe frontiere interne”, sublinia Merkel într-un interviu. În total 26 de ţări sunt în prezent parte la Acordul Schengen din 1958, care a abolit paşaportul şi controalele la vamă între ţările participante. Douăzeci şi două dintre ele sunt state membre UE, mai puţin Regatul Unit şi Irlanda, care nu au spus pas, Croaţia, Cipru, Bulgaria şi România. Islanda, Lichtenstein, Norvegia şi Elveţia sunt semnatare din afara UE ale Acordului Schengen. Deşi acordul prevede deschiderea frontierelor între statele semnatare, valul migraţiei din 2015 a determinat unele state să-şi reinstituie temporar frontierele. În contextul unor îngrijorări cu privire la terorism, CE şi-a anunţat intenţia de a permite să se impună şi în viitor controale în zona Schengen. În prezent, o ţară poate să prelungească asemenea politici cu privire la controlul la frontieră la fiecare şase luni. Cea mai recentă astfel de prelungire urmează să expire în mai. Bruxellesul a propus o prelungire a acestor controale pe o perioadă de până la doi ani, din cauza situaţiei actuale în domeniul securităţii. În prezent, în ţări ca Austria, Franţa şi Germania au loc misiunii de patrulare la frontiere. Cele mai multe dintre aceste ţări spun că fac acest lucru nu din cauza unei ameninţări teroriste acute, ci din cauza unei lipse de protecţie la frontierele externe ale UE.