Cititorii revistei Evenimentul Istoric pot găsi în ultimul număr un material consistent și bine documentat, despre biografia lui Mihai Șora, devenită subiect de controversă cu substrat politic de actualitate.

Cine a fost, în realitate, Mihai Șora? Ilegalist comunist și agent sovietic? Martor și sursă a Securității? Sau disident și revoluționar? Răspunsurile le veți găsi citind dosarul amplu marca Evenimentul Istoric care este disponibil la punctele de difuzare a presei și prin comandă online pe www.edituradecarte.ro.

Cine a fost cu adevărat Mihai Șora?

În 1938, tânărul Mihai Șora a sosit în Franța, cu o bursă de la Institutul Francez. Generația sa, care începea să se afirme după Primul Război Mondial, avea o raportare radicală la actualitate: credea în angajament, în implicarea politică militantă a intelectualului. Mulți au optat pentru radicalismul de Dreapta, puțini – printre care și Mihai Șora – au optat pentru radicalismul de Stânga.

Era perioada Frontului Popular, guvernare de Stânga care introdusese, pentru prima dată, vacanțele anuale plătite. Era vremea Războiului din Spania, unde extrema Dreapta, sprijinită de naziști, comisese atrocități amplu mediatizate. Despre atrocitățile extremiștilor de Stânga, îndrumați de NKVD și Comintern, se vorbea mai puțin: o componentă esențială a susținerii parlamentare a Frontului Popular era Partidul Comunist Francez. Sedus de lozincile meșteșugite și de capacitatea de mobilizare a PCF, dar și de disciplina de partid, în contrast cu politicianismul veros specific epocii, Mihai Șora a depus cerere să fie primit în Partid, crezând că astfel își va aduce contribuția.

De aici începe povestea biografiei controversate a lui Șora despre care s-a discutat în mod constant că ar fi de la ilegalist comunist și agent sovietic, la martor și sursă a Securității și până la disident și chiar revoluționar. 

Puteți afla toate detaliile din noul număr Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și prin comandă online pe www.edituradecarte.ro.

Revoluția neîncheiată de la Târgu Mureș din martie 1990. Detalii despre întregul subiect în noul număr Evenimentul Istoric

Despre primul conflict interetnic postdecembrist din România, pe care internaționala neorevizionistă, susținută de entități statale și non statale interesate în reconfiguarea geopolitică a spațiului fostului Imperiu Austro-Ungar, l-a amorsat în luna martie 1990 în municipiul de reședință al județului, cu același nume, Târgu – Mureș, s-a scris mult și de pe poziții încă nereconciliate.

După 33 de ani, evenimentele de la Târgu Mureș, din 19-20 martie 1990, ne-au sedimentat în memoria, încă recentă, o ierarhizare a factorilor determinanți a ceea ce putea conduce la atentate împotriva comunităților etnice și institui starea de război civil revanșard, cu scop revizionist de anulare a consecințelor pentru Transilvania, ale tratatelor de pace prin care s-au încheiat cele două războaie mondiale. 

Destabilizarea ordinii mondiale, dominata debutului ultimului deceniu al veacului trecut, a dezghețat și reaprins peste tot în lume șirul nesfârșit al conflictelor, așa - zis înghețate de status quo-ul ordinii bipolare, o ordine pe care gentlemen’s agreement-ul sovieto-american de la Malta, din 2-3 decembrie 1989, a trecut-o în istorie. 

Care au fost acțiunile care au destabilizat ordinea mondială a ultimului deceniu și ce însemnatate au avut, descoperiți în articolul pe larg al revistei.

Cum s-au luptat nobilii din familia Guzmán pentru a păstra „Stânca”? Povestea celor 10 asedii ale Gibraltarului dezvlăuită în revista Evenimentul Istoric

Istoria de început a Gibraltarului este o poveste despre paranoia și răzbunare, despre regi și loialități ciudate. Despre păstrarea onoarei de către o familie nobilă spaniolă. Nu este vorba de Războiul Celor Două Roze și nici de războiul civil al lui Iulius Cezar. Este povestea familiei Guzmán din Spania și a misiunii lor de a domina peninsula îngustă a Gibraltarului, o zonă de doar 5 km lățime, cunoscută popular sub numele de „Stânca Gibraltarului”, un bolovan uriaș în mijlocul oceanului.

Gibraltarul, vârful Peninsulei Iberice, a fost o poziție strategică pentru romani, fenicieni, vizigoți, bizantini și oricine altcineva se întâmpla să plutească pe coasta Spaniei la un moment dat. Califatul Almohad a construit o mare fortăreață pe ea - ceea ce ar fi putut contribui la invidia care a cuprins diverse puteri vecine pentru următoarele câteva secole. Care au fost cei care și-au dorit să cucerească stânca, aflați din revista Evenimentul Istoric de luna aceasta.

Caută revista Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.edituradecarte.ro.

Pentru toți cititorii interesați și pasionați de istorie, Evenimentul Istoric a lansat și canalul de youtube cu același numele pe care îl găsiți aici, canal pe care puteți urmări materiale video la fel de interesante ca cele prezentate în paginile revistei.

Dacă vrei să colecționezi Evenimentul Istoric, te invităm să te abonezi! Poți opta pentru un abonament în varianta print sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău.