Este deja cunoscut faptul că omul modern a moștenit o cantitate infimă din genele oamenilor de Neandertal și ale rudei acestuia Omul de  Denisova (specie de hominid mai puțin cunoscută ale cărei fosile au fost descoperite în peștera Denisova din Munții Altai). Analizele genetice au evidențiat însă faptul că omul modern din Melanezia –  regiune în Oceanul Pacific care se întinde din partea vestică a Pacificului de Est până la marea Arafura din nordul şi nord-estul Australiei – poartă rămășițele genetice ale uneia a treia specii preistorice, necunosute cercetătorilor până în prezent.

Ultimele cercetări, prezentate la o întâlnire a Societății Americane pentru Genetica Umană din Vancouver, întăresc practic descoperirile anterioare care indicau că ar putea exista un alt fir care să conducă spre povestea omului modern, cu încrucișări multiple ale grupurilor umane preistorice.

Analizele genetice ale europenilor, asiaticilor și ale celor cu strămoși non-africani sugerează că vechii oameni s-au încrucișat cu neandertalienii. Osul unui deget și câțiva dinți găsiți într-o peșteră din Rusia au dezvăluit o altă ramură a arborelui genealogic – Denisovanii, care au lăsat urme în genele omului modern, regăsite în proporție de 4% și în ADN-ul popoarelor din Melanezia.

Ryan Bohlender, genetician la Universitatea din Texas, și colegii săi au observat că, pe lângă genele denisovanilor și neandertalienilor, ADN-ul melanezianului  modern conține o proporție însemnată din urmele unui strămoș necunoscut până în prezent.

”Credem că o a treia populație preistorică, mai apropiată de neandertalieni și denisovani decât de omul modern, a impregnat genomurile pe care le-am studiat. Cercetările noastre confirmă că, într-adevăr, arborele genealogic al omului este mult alambicat decât am crezut. Este foarte posibil ca multe alte populații preistorice să fi existat și să aflăm, în cele din urmă, de existența lor cu ajutorul geneticii”, a mai dr Bohlender, potrivit Daily Mail.