Social
Giulgiul din Torino, analizat din nou de cercetători. Pânza, contaminată cu plante aduse în Europa și Asia
Giulgiul din Torino. Sursa foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Giulgiul din Torino, despre care unii susțin că ar fi aparținut lui Isus, a stârnit din nou controverse. O cercetare recentă a arătat că pânza este contaminată cu morcov, pepene și alte plante aduse în Europa și Asia după descoperirea Americii, potrivit Live Science.
Analiza probelor a identificat numeroase urme de ADN uman
O analiză a probelor prelevate din Giulgiul din Torino a identificat numeroase urme de ADN uman, animal și vegetal. Unele dintre urmele de ADN uman indică o posibilă influență din India, ceea ce ar putea sugera că pânza provine din această zonă, arată cercetătorii într-un studiu recent.
În același timp, lipsesc speciile considerate specifice regiunii Levantului și asociate cu relatările biblice. De asemenea, printre plantele identificate se află unele care au ajuns în Lumea Veche abia în secolul al XVI-lea, ceea ce indică faptul că pânza a fost contaminată ulterior, au explicat experții pentru Live Science.
Ce au mai descoperit cercetătorii
Cercetătorii au stabilit că pisicile și câinii reprezintă aproximativ 44% din ADN-ul animal identificat pe giulgiu. Analiza a mai scos la iveală urme provenite de la pui, bovine, capre, oi, porci, cai, căprioare, iepuri, pești și căpușe.
Microscop. Sursa foto: Freepik
În ceea ce privește plantele, au fost identificate specii precum morcovul, grâul, porumbul, secara, ardeiul, roșiile, cartofii, pepenii și castraveții, alături de urme de ierburi, banane, migdale, nuci și portocale. O parte dintre aceste plante reflectă practici agricole din Europa și din zona Mării Mediterane, însă altele, printre care bananele, cartofii, ardeii și roșiile, au fost aduse în regiune abia după secolul al XVI-lea.
Giulgiul din Torino ar fi fost contaminat după ce a fost expus publicului în piețele medievale
ADN-ul provenit de la oameni, animale și plante se poate transfera pe un obiect atât prin atingere, cât și fără contact direct. Diversitatea acestor urme indică faptul că giulgiul ar fi fost contaminat după ce a fost expus publicului în piețele medievale.
Giulgiul, cunoscut la nivel mondial, a circulat prin Europa timp de mai multe secole. Prima mențiune documentară datează din 1354, în Lirey, un sat din nordul Franței, iar autenticitatea sa a fost contestată încă de la început.
Numeroși cercetători au susținut că pânza este un fals, iar datarea cu carbon indică o origine medievală. Experții au explicat și că imaginea umană de pe giulgiu ar fi apărut după ce pânza a fost așezată pe o sculptură în basorelief. Există însă și cercetători care cred că giulgiul este autentic și îl plasează în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.
