Practic, Pământul este, de fapt, mult mai aproape de gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre decât s-a știut până în prezent. Tehnica actuală prezintă alte dimensiuni ale Căii Lactee.

Totuși, nu există motive de îngrijorare pentru că nu ne deplasăm mai aproape de Sagittarius A și nu ne aflăm în pericol de a fi „înghițiți”. În schimb, harta Căii Lacte a fost ajustată astfel încât să identifice cu mai multă precizie unde am fost în tot acest timp.

Cercetările recente demonstrează cât de complicată poate fi cartografierea unei galaxii, în trei dimensiuni, din interiorul acesteia.

Aceasta este o problemă care a împiedicat mult timp eforturile cercetătorilor de a înțelege fenomenele spațiale. Este relative ușor să cartografiezi coordonate bidimensionale ale stelelor și altor obiecte cosmice, însă distanțele până la acele obiecte sunt mult mai dificil de aflat.

Măsurările anterioare au fost greșite

Iar distanțele sunt importante pentru că ne ajută, printre altele, să determinăm luminozitatea intrinsecă a obiectelor. Un exemplu recent este uriașa stea roșiatică Betelgeuse care s-a dovedit a fi mai aproape de Terra decât sugerau măsurătorile anterioare. Asta înseamnă că nu este nici atât de uriașă și nici atât de luminoasă pe cât credeam.

Un alt exemplu este obiectul CK Vulpeculae, o stea care a explodat în urmă cu 350 de ani și care este, de fapt, mult mai departe de noi, ceea ce înseamnă că explozia sa a fost mai luminoasă și mai energetică. Astfel, este nevoie de o nouă explicație, având în vedere că analizele anterioare au fost desfășurate plecând de la premisa că energia sa a fost relativ scăzută, scrie Science Alert, scrie descopera.ro.

Însă, oamenii de știință devin tot mai pricepuți la calcularea acelor distanțe, studiile lor folosind cele mai bune tehnologii disponibile și tehnici care pot perfecționa hărțile tridimensionale ale Căii Lactee, un domeniu de studiu cunoscut drept astrometrie.