Sonda Chang’e 5, prima încercare a omului de a aduce roci lunare pe Pământ după misiunile din anii 1970, a colectat miercuri, 2 decembrie, primele eșantioane, a anunțat agenția spațială a Chinei.

Sonda a aselenizat marți în Marea Furtunilor pe fața vizibilă a Lunii.

Explorarea spațială reprezintă un trofeu politic pentru Partidul Comunist Chinez, care dorește ca succesele economice ale Beijingului să se materializeze și într-o dominație mondială, arată o analiză Associated Press.

Decalaj de o generație

Din punct de vedere al cuceririi spațiale, China se află cu o generație în spatele Statelor Unite și Rusiei, însă programul său secret, cu importante componente militare, se dezvoltă rapid.

Acesta creează misiuni distincte care, dacă vor reuși, ar putea duce Beijingul în fruntea cursei pentru zborul spațial.

Deceniul care urmează va fi „destul de critic” pentru explorarea spațială, declară Kathleen Campbell, astrobiolog și geolog la Universitatea Auckland.

„Acesta este cel în care ne vom transforma dintr-o civilizație a orbitei apropiate a Pământului într-una a ceea ce oamenii numesc «spațiul îndepărtat»”, spune Campbell.

În 2003, China a devenit a treia țară care a lansat un astronaut pe orbită, în cadrul propriului program spațial național, la patru decenii după Uniunea Sovietică și Statele Unite.

Primul său laborator orbital temporar a fost lansat în 2011, iar un al doilea în 2016. Beijingul intenționează să lanseze pe orbită după 2022 prima sa stație spațială permanentă.

Vorbe frumoase

Aselenizarea de săptămâna aceasta reprezintă „un pas istoric al cooperării Chinei cu comunitatea internațională, în cadrul unei folosiri pașnice a spațiului cosmic”, a declarat Hua Chunying, o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe.

„China va continua să promoveze cooperarea internațională și explorarea și folosirea spațiului cosmic în spiritul eforturilor pentru binele omenirii”, a mai spus Hua.

După zborul în spațiu al astronautului Yang Liwei în 2003, oficialii chinezi care lucrează la programul spațial și-au exprimat speranța unei misiuni lunare cu om la bord pentru 2020. Însă au avertizat că aceasta depinde de buget și de tehnologie. Ulterior, ei au împins acest termen în 2024.

Agenția spațială nu a oferit explicații în legătură cu motivele pentru care a ales Marea Furtunurilor ca loc de aselenizare pentru prima sa sondă pe Lună, departe de locurile unde au aselenizat misiunile americane și sovietice.

Însă această alegere ar putea oferi un indiciu pentru locurile aflate în studiu pentru aselenizarea unei misiuni cu echipaj.

China nu mai copiază

În ceea ce privește avionul spațial al Chinei, acesta ar fi varianta Beijingului la naveta spațială americană și la efemera rachetă Buran sovietică.

China a lansat și propria sa rețea Beidu de sateliți de navigație pentru ca aripa militară a Partidului Comunist Chinez, Armata Populară de Eliberare, să nu aibă nevoie să se bazeze pe GPS-ul american sau rus.

Anul trecut, China a depășit stadiul misiunilor „Me Too”, care copiau realizările americane sau ruse, dobândind și ea calitatea de pionier spațial, devenind prima țară care a reușit să aselenizeze o sondă pe fața nevăzută a Lunii.

Sonda, Chang’e 4, și robotul său rover continuă să funcționeze transmițând informații pe Pământ. La fel și Chang’e 3, prima sondă chineză care a aselenizat.